Un ginecolog explică de ce îmbătrânesc femeile de două ori mai repede decât bărbații după menopauză și ce e de făcut

„Medicina are o viziune androcentrică. Femeia este marea ignorată”, afirmă Antiñolo într-un interviu pentru EFEsalud, cu ocazia lansării cărții sale „Revoluția genomului feminin” (Planeta), în care solicită ca femeile – jumătate din populație – să beneficieze de o medicină mai personalizată, care să le îmbunătățească sănătatea, bunăstarea și procesul de îmbătrânire, și să nu mai fie tratate ca o minoritate.

De fapt, femeile prezintă simptome diferite față de bărbați în cazul unor boli cardiovasculare – fiind expuse unui risc special în cazul infarctului sau accidentului vascular cerebral; au o predispoziție mai mare la boli autoimune precum lupusul sau artrita reumatoidă; iar anxietatea și depresia se pot manifesta diferit la ele.

Una dintre cheile acestui proces constă în pierderea fertilității, dar nu în legătură cu maternitatea, ci cu scăderea nivelului de estrogeni – hormonul în jurul căruia gravitează sănătatea lor, de la sistemul cardiovascular, la cel osos sau mental.

Bolojan explică de ce românii nu au încredere în guvernări: „Am promis de multe ori lucruri pe care nu le-am făcut”

Inflamația cronică nu este legată în mod explicit de îmbătrânire – studiu

Odată cu dispariția efectului protector al estrogenilor în timpul menopauzei, femeile devin mai vulnerabile, se îmbolnăvesc mai des și „îmbătrânesc de două ori mai repede decât bărbații”, susține specialistul.

De aceea, el pledează pentru terapia hormonală în menopauză – personalizată și controlată –, care poate reduce riscul de boli cronice asociate cu scăderea nivelului de hormoni.

Însă doar 6-7% dintre femeile din Spania, potrivit medicului, aleg acest tratament, care merge dincolo de simpla ameliorare a efectelor cunoscute ale menopauzei, precum bufeurile sau scăderea libidoului.

„S-a creat o legendă urbană”, spune el, din cauza unui studiu „cu erori metodologice” din 2004, realizat în Statele Unite, care avertiza asupra riscului crescut de cancer mamar și tromboze. Între timp, studii ulterioare au demontat acele concluzii, diferențiind între tipurile de hormoni și profilurile pacientelor.

El regretă și lipsa de informare în rândul cadrelor medicale, întrucât acest subiect nu este studiat în facultățile de Medicină: „Profesioniștii nu au informațiile corecte, sau nu le caută”, afirmă profesorul de la Universitatea din Sevilla.

Pe lângă asta, multe femei percep menopauza ca pe un fenomen natural care nu ar necesita o atenție specială și nu ar presupune riscuri.

„Nu putem evita îmbătrânirea – vom îmbătrâni –, dar putem îmbunătăți modul în care îmbătrânim. În opinia mea, ar trebui să tratăm menopauza”, spune el, pledând pentru o abordare individualizată în funcție de fiecare femeie.

„Majoritatea nu știe că femeile și bărbații au modele diferite de îmbolnăvire”

Specialist în genetică, Antiñolo cere ca femeile să fie tratate ca pacienți reali și „nu doar ca un termen de comparație cu bărbatul”, deoarece fiziologia lor este diferită.

„Majoritatea oamenilor nu știe că e așa. De secole nu ne-am pus problema că femeile și bărbații au modele diferite de boală și de îmbătrânire”, spune medicul, care este și directorul Departamentului de Medicină Materno-Fetală, Genetică și Reproducere din cadrul Spitalului Virgen del Rocío din Sevilla.

În fața acestei realități, doctorul propune o transformare profundă care trebuie condusă de factori politici și care să înceapă cu reforma formării în medicina universitară, asigurarea participării egale a femeilor în studiile clinice și analizarea datelor în funcție de gen, cu sprijinul big data și al inteligenței artificiale.

Totodată, consideră esențial ca societățile medicale să ofere ghiduri clinice specifice pentru femei și ca cercetarea să identifice variantele genetice specifice sexului feminin.

Însă, la conducerea acestei mișcări #MeToo genomice trebuie să fie femeile, insistă Antiñolo – femei empoderate, conștiente că tratarea specifică a problemelor lor de sănătate „este o nevoie urgentă, atât sanitară, cât și socială”.