Curtea Penală Internațională acuză Ungaria că nu l-a arestat pe Netanyahu, deși exista un mandat internațional

„Ungaria nu a acționat cu bună credință”

Camera pentru chestiuni preliminare a concluzionat că Ungaria a ignorat cu bună știință cererile repetate de consultare din partea Secretariatului Curții și nu a oferit niciun argument juridic valid pentru a-și justifica inacțiunea în timpul vizitei premierului israelian, aflat sub urmărire din noiembrie 2024, informează EFE.

„Obligația de cooperare era suficient de clară pentru Ungaria; neexecutarea mandatului subminează grav capacitatea Curții de a-și îndeplini mandatul; Ungaria nu a făcut niciun efort pentru a informa în timp util Curtea cu privire la presupusele dificultăți juridice sau alte obstacole legate de executarea mandatului”, se arată în decizia CPI.

Curtea: „Ungaria a refuzat în mod unilateral cooperarea”

În acest context, Curtea a declarat că „Ungaria și-a încălcat obligațiile în temeiul Statutului de la Roma prin refuzul de a executa solicitarea de arestare provizorie a lui Netanyahu în timpul vizitei acestuia între 3 și 6 aprilie”, și că „nu a inițiat niciun contact cu Curtea înainte sau în timpul vizitei, preferând să rețină în mod unilateral cooperarea”.

Curtea de la Haga a fost din nou ținta unui atac cibernetic

Parlamentarii maghiari au aprobat proiectul pentru ieșirea Ungariei din Curtea Penală Internațională

Refuzul Ungariei de a executa mandatul „a împiedicat Curtea să își exercite o funcție esențială: aceea de a asigura prezența suspectului în fața justiției internaționale”.

În consecință, CPI a decis să trimită cazul în atenția Adunării Statelor Părți – organismul legislativ format din țările semnatare ale Statutului de la Roma – pentru a evalua ce consecințe ar trebui să suporte Ungaria.

Mandatul de arestare împotriva lui Netanyahu

CPI a emis în noiembrie 2024 mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant, pentru crime de război și crime împotriva umanității, cum ar fi folosirea foametei ca armă de război, atacuri deliberate asupra populației civile, crime, persecuții și alte acte inumane, comise începând cu octombrie 2023.

Deși Curtea contactase autoritățile ungare înaintea vizitei lui Netanyahu, guvernul condus de Viktor Orbán nu a răspuns și nici nu a oferit explicații, permițând accesul și plecarea liderului israelian fără nicio acțiune legală.

Orbán, aliat apropiat al lui Netanyahu, a catalogat la vremea respectivă mandatul de arestare drept „obraznic și cinic” și a susținut că tribunalul „nu are dreptul” să îl judece pe premierul israelian, pe motiv că Israelul acționează în legitimă apărare împotriva atacurilor Hamas.

Argumentele Ungariei respinse de Curte

Ungaria a invocat faptul că legislația sa internă nu îi permitea executarea mandatului, deoarece Netanyahu este șef de stat străin și beneficiază de imunitate. De asemenea, a susținut că nu a transpus complet Statutul de la Roma în legislația națională.

CPI a respins toate aceste justificări, subliniind că „era responsabilitatea Ungariei să se asigure că o astfel de legislație este în vigoare”. Curtea a reamintit că niciun stat parte nu poate folosi dreptul intern pentru a evita obligațiile internaționale și că invocarea unor obstacole legale după fapte nu exonerează de responsabilitate.

Ieșirea Ungariei din CPI – fără efect până în 2026

De asemenea, Curtea a subliniat că Ungaria rămâne membră a CPI până la 2 iunie 2026, data la care va deveni efectivă decizia sa de retragere, anunțată în aprilie. Până atunci, Budapesta este obligată să coopereze cu tribunalul.

Trimiterea cazului în fața Adunării Statelor Părți urmărește să creeze un precedent și să protejeze integritatea sistemului internațional de justiție. Într-un caz similar, în octombrie 2023, CPI a denunțat Mongolia pentru nerespectarea mandatului de arestare emis pe numele președintelui rus Vladimir Putin.

Ungaria, primul stat UE care părăsește CPI

Ungaria a semnat Statutul de la Roma în 1999 și l-a ratificat în 2001, în timpul primului mandat al lui Orbán, însă nu a inclus prevederile acestuia în codul penal. În februarie 2025, Budapesta anunțase deja că va reevalua cooperarea cu CPI, după ce fostul președinte american Donald Trump anunțase sancțiuni împotriva instanței internaționale.

Prin decizia de retragere din CPI, Ungaria devine primul stat membru al Uniunii Europene care inițiază formal ieșirea din instanța internațională, un nou semnal al îndepărtării sale față de consensul european.