Prima pagină » Politic » De ce îl ura Iliescu pe Regele Mihai. De la interzicerea intrării în țară la reconcilierea formală din 2001

De ce îl ura Iliescu pe Regele Mihai. De la interzicerea intrării în țară la reconcilierea formală din 2001

Iliescu a privit cu teamă puternicul capital simbolic de care se bucura Regele Mihai, evident în mod special la evenimente de amploare publică (în 1992). Reconcilierea formală din 2001, când Iliescu i‑a oferit apelativul „Sire” și i‑a întins mâna, a fost interpretată ca un act obligatoriu al statului român, mai puțin ca o aprobare personală.
De ce îl ura Iliescu pe Regele Mihai. De la interzicerea intrării în țară la reconcilierea formală din 2001
Mădălina Dinu
06 aug. 2025, 20:44, Politic

După Revolutia din 1989, Regele Mihai I a fost nevoit sa stea departe de Romania încă aproape 8 ani, fostul suveran fiind umilit în mai multe randuri de regimul fostului presedinte Ion Iliescu.

Regimul Iliescu a limitat accesul regelui în România. În 1990, la revenirea sa cu pașaport diplomatic danez, Regele Mihai a fost escortat rapid afară din țară. În 1995, i s‑a interzis prezența la înmormântarea lui Corneliu Coposu, în ciuda invitației oficiale, obligându‑l să transmită un mesaj înregistrat.

Mai mult decât atât, în anul Revoluției, Ion Iliescu i-a adresat regelui Mihai un comentariu jignitor: „este un boşorog care ar trebui să‑şi vadă de pensie şi să ne lase dracului în pace”. Această remarcă reflecta dorința regimului Iliescu de a minimaliza rolul simbolic al fostului suveran în perioada imediat post‑Ceaușescu.

După 43 de ani de exil, Regele Mihai a fost declarat persona non grata de PDSR

După 43 de ani de exil, Regele Mihai I a dorit să revină în România, însă încercarea sa a fost întâmpinată cu refuz din partea autorităților. Prima tentativă a avut loc în aprilie 1990, în timpul mandatului lui Ion Iliescu, când regele a fost nevoit să se întoarcă din drum, din Zurich, după ce a aflat că i-a fost respinsă viza. Autoritățile române au invocat faptul că, din decembrie 1947, Mihai I nu mai avea cetățenie română, scrie Descoperă.ro.

Permisiunea de a reveni în țară i-a fost acordată abia în 1992, cu ocazia Paștelui. Vizita a avut un impact major: aproximativ 500.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-l întâmpina pe fostul suveran și pe familia regală. Entuziasmul populației a stârnit îngrijorare în rândul autorităților, care i-au interzis ulterior accesul în România timp de cinci ani.

În 1994, după o nouă tentativă de revenire, PDSR a cerut Ministerului de Externe să-l declare persona non grata. Regele nu a fost lăsat să coboare din avion, autoritățile susținând că vizele nu se acordă la frontieră. Deși apucase să coboare pe scara aeronavei, a fost obligat să se întoarcă. Imaginile acestor două episoade au fost difuzate de TVR abia în 2013.

Cum a justificat Iliescu decizia?

Ion Iliescu a justificat ulterior decizia sa, susținând că sosirea Regelui Mihai era un „act de destabilizare”, făcut fără acordul autorităților și în contextul unor tensiuni sociale și politice. „Regele a venit fără un program stabilit, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”, a declarat Iliescu. În replică, Regele Mihai a condamnat dur gestul, calificându-l drept o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri. „Nu mi se permite să vin în țara mea ca un simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este un act de o lașitate fără margini”, a spus Regele Mihai, într-un interviu acordat presei internaționale.

Gestul a stârnit critici aspre atât în țară, cât și în străinătate. Politicienii din opoziția românească, condusă de PNL și PNȚCD, au condamnat ferm acțiunea, considerând-o un abuz de putere. La nivel internațional, presa occidentală a criticat dur regimul Iliescu, punând sub semnul întrebării angajamentul său față de valorile democratice și libertatea de mișcare.

De ce se temea Iliescu de Regele Mihai

Ion Iliescu nu se temea că redobândirea cetățeniei române de către Regele Mihai și revenirea acestuia în țară ar putea declanșa un val monarhist care să amenințe forma de guvernământ republican.

Temerea sa reală era legată de puterea simbolică imensă a fostului suveran, ilustrată clar în 1992, când, cu ocazia Paștelui, sute de mii de oameni din București și din întreaga țară s-au adunat pentru a-i asculta discursul rostit de la balconul hotelului Continental.

Popularitatea de care s-a bucurat Regele Mihai în acel moment a fost percepută ca o amenințare directă la imaginea publică a lui Iliescu. De altfel, invitația din 1992 a fost, în mare parte, un gest calculat, menit să testeze reacția populației. Ulterior, toate cererile Regelui de a reveni în România au fost respinse.

La 21 de ani de la revoluție Regele Mihai a refuzat să dea mâna cu Iliescu

Normalizarea relațiilor dintre Regele Mihai și statul român a început odată cu alegerea lui Emil Constantinescu ca președinte, în 1996. În 1997, fostului suveran i-a fost restituită cetățenia română, iar președintele l-a invitat oficial să revină în țară, într-un context politic favorabil, în care PNȚCD (partid aflat la guvernare) era format în mare parte din susținători ai monarhiei. În anii anteriori, liderul liberalilor, Radu Câmpeanu, îi propusese regelui să candideze la alegerile prezidențiale din 1992, însă acesta a refuzat, considerând inițiativa inadecvată, opinie împărtășită și de majoritatea monarhiștilor.

După revenirea la Cotroceni în 2001, Ion Iliescu i-a adresat Regelui Mihai o invitație oficială la inaugurarea unei galerii de artă, folosind apelativul „Sire” în scrisoarea trimisă. Cu acea ocazie, la fel ca și în alte întâlniri ulterioare, cei doi și-au strâns mâna, marcând gesturi de reconciliere simbolică.

Abia la 21 de ani după Revoluţie, în data de 25 octombrie 2011 Regele a fost invitat să ţină un discurs în faţa Parlamentului. Tuturor le-a rămas în memorie momentul în care Suveranul a refuzat să dea mâna cu fostul preşedinte Ion Iliescu.

Elogiul lui Iliescu după moartea Regelui

După aceste tensiuni, Iliescu a adoptat un ton diplomatic. La moartea Regelui Mihai în 2017, fostul președinte l-a elogiat drept un om care și‑a făcut datoria cu onoare și a luat decizii esențiale pentru viitorul României în condiții dificile. A vorbit despre patriotismul său în exil și rolul său în integrarea europeană și euroatlantică a țării.

„Păstrez amintirea discuțiilor purtate în decursul timpului, după 1989, atât la Versoix cât și la București. Relația noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziției. Rațiunea și sensul servirii interesului public, indiferent de poziția în care ne aflam, au fost mai puternice, și, împreună, am reușit să transmitem către partenerii noștri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunității europene.

Prin dispariția Regelui Mihai se încheie poate cel mai zbuciumat capitol al istoriei României moderne, o istorie complexă, deseori dramatică, dar care a asigurat locul cuvenit al țării noastre în Europa și în lumea contemporană”, scria Iliescu pe blogul său