O descoperire uimitoare ar putea rescrie moștenirea lui Alexandru Macedon

„Cercetările noastre, combinate cu o lectură atentă a surselor antice, ne-au permis să identificăm locația exactă a bătăliei, satele implicate și poziția sa în cadrul câmpiei”, a declarat Revhan Körpe, istoric principal în cadrul proiectului Alexander the Great Cultural Route și profesor la Universitatea Canakkale Onsekiz Mart, potrivit publicației Türkiye Today.

Deși teoriile privind locația bătăliei au abundat timp de generații, cercetătorii au folosit informații despre mlaștinile antice și poziția unui deal încă vizibil pentru a stabili locația exactă a bătăliei lângă orașul turcesc Biga, pe râul Granic.

Teoria populară indicase anterior că zona bătăliei era o mlaștină, a explicat Körpe, dar uitându-se spre est de această zonă, echipa a descoperit un deal care corespundea descrierilor antice referitoare la mercenarii care l-au folosit în timpul bătăliei.

Folosind teste geomorfologice pentru a reconstrui peisajul, echipa a putut diferenția zonele mlăștinoase de cele capabile să susțină o luptă masivă, împingând cercetările mai spre sud decât s-a investigat anterior.

Alexandru Muraru, reacție la declarațiile lui George Simion: AUR se află într-o criză de idei și nu are nicio șansă să ajungă la guvernare

Alexandru Macedon își îngropa soldații împreună cu armele lor

De asemenea, echipa a notat câteva descoperiri arheologice semnificative pe acel deal, care au întărit ipoteza că acesta a fost câmpul de luptă din secolul IV î.Hr. „Fermierii locali au raportat descoperirea unor morminte cu arme pe acest deal, în conformitate cu relatările antice conform cărora Alexandru îngropa soldații macedoneni căzuți împreună cu armele lor”, a spus Körpe. În 2024, un mormânt nemarcat al unui bărbat adult a fost găsit pe deal.

Un alt element esențial în determinarea locației corecte a câmpului de luptă a fost descoperirea unui oraș antic de-a lungul traseului lui Alexandru. Anterior fuseseră identificate două orașe antice în zonă, dar descoperirea celui de-al treilea, Hermaion, în 2024, a ajutat echipa să identifice câmpul de luptă din Câmpia Biga. Sursele antice menționează Hermaion ca ultima oprire a lui Alexandru înainte de a se angaja în luptă și de a obține victoria la Granic.

Traseul primei victorii obținută de Alexandru

„Am cartografiat traseul exact parcurs de Alexandru”, a declarat Körpe, „începând din satul Ozbeck, trecând prin Umurbey și Lapseki și, în final, coborând în Câmpia Biga.”

Bătălia a fost prima dintr-o serie de victorii asupra Imperiului Persan și a fortărețelor sale, care i-au permis lui Alexandru să își extindă imperiul. „Alexandru a condus personal cavaleria și a fost salvat de gardianul său apropiat în timpul luptelor”, a spus Körpe. „Bătălia de la Granic nu a fost doar unul dintre cele mai importante puncte de cotitură din viața lui Alexandru, care i-a adus ulterior epitetul «cel Mare», ci și un moment pivotal în istoria lumii.”

Alexandru cel Mare a devenit rege al Macedoniei, statul grec antic, în jurul vârstei de 20 de ani și și-a extins ulterior imperiul în părți din Grecia modernă și Orientul Mijlociu. În timpul domniei sale, între 336 și 323 î.Hr., a unit cetățile-state grecești și a condus Liga Corintiană. De asemenea, a devenit rege al Persiei, Babilonului și Asiei și a creat colonii macedonene în regiune. Considerând cuceririle Cartaginei și Romei, Alexandru a murit de malarie la Babilon în iunie 323 î.Hr., la vârsta de 32 de ani.