Norme didactice în pericol la liceele tehnologice

Reforma învățământului tehnologic a început „abrupt în vara acestui an”, odată cu aplicarea măsurilor fiscal-bugetare prevăzute în Legea 141/2025. Acum continuă cu o schimbare structurală majoră în liceele tehnologice, spune Paraschiva Buciumanu, director adjunct al Colegiului Tehnic „Miron Costin” din Roman, într-o analiză pentru edupedu.ro.

Începând cu anul școlar 2026-2027, învățământul profesional va fi absorbit de noile structuri liceale. Procesul este prevăzut în Ordinul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) nr. 6800/2025 și în noile planuri-cadru aprobate prin Ordinul MEC 4350/2025, în perspectiva trecerii la sistemul dual integral în 2029–2030.

Norme didactice în scădere

Reorganizarea va duce la scăderea numărului de clase și la reducerea orelor pentru disciplinele generale. „Metodologia prevede 28 de elevi într-o clasă, în loc de 24 – 26”, ceea ce reduce numărul de clase și, implicit, numărul orelor alocate, a explicat Paraschiva Buciumanu.

USR vrea introducerea calificărilor de nivel 1 și 2 până în clasa a X-a, în liceele tehnologice

Începe vacanța intersemestrială / Care este materia la care elevii trebuie să aibă notă în mod obligatoriu

Noile planuri-cadru reduc semnificativ numărul de ore pentru disciplinele de cultură generală în liceele tehnologice. La Limba și literatura română, elevii vor avea doar câte două ore pe săptămână în clasele a XI-a și a XII-a, în loc de trei. Și matematica pierde o oră la clasele a IX-a și a X-a. În clasele a XI-a și a XII-a, materia nu va mai face parte din trunchiul comun, ci va fi predată în legătură directă cu pregătirea profesională a elevilor, ca disciplină de specialitate.

Fizica și chimia vor avea fiecare câte o singură oră pe săptămână, la fel ca geografia, care până acum avea două ore la profilul servicii. Chiar și educația fizică a fost redusă la o singură oră săptămânal, deși în învățământul profesional existau două ore.

Costurile reformei: cultura generală

Schimbările urmăresc adaptarea la piața muncii, dar prețul este suportat de dascălii care riscă pierderea normelor odată cu reducerea orelor. „Constatăm mari dificultăți în asigurarea normelor didactice profesorilor titulari care predau discipline de cultură generală”, avertizează Paraschiva Buciumanu.

În oglindă, alte materii beneficiază de mai multe ore, precum istoria, care în clasele terminale (XI-XII) include teme precum Holocaustul și Istoria comunismului.

Ministerul promovează „flexibilitate progresivă”, permițând școlilor să propună opționale pentru completarea catedrelor. Dar profesoara de la Colegiul Tehnic din Roman spune că șansele reale de întregire a normei prin curriculum la decizia școlii sunt „foarte reduse”.

Bacalaureat diferențiat pentru tehnologic

Reforma aduce și unele schimbări considerate benefice pentru elevi, printre care un accent mai mare pe pregătirea practică. Consilierea școlară este regândită pentru a sprijini orientarea profesională. Elevii din tehnologic vor avea, de asemenea, programe și manuale noi și vor susține un Bacalaureat diferențiat în 2030, o premieră în ultimii ani.

Ministrul a anunțat că „vechiul model al școlilor profesionale va fi înlocuit, iar cel nou are toate avantajele celui vechi, dar aduce opțiuni în plus pentru elevi”.

„În linii mari, noile planuri-cadru pe filiera tehnologică urmăresc consolidarea normelor pentru cadrele didactice de specialitate”, notează Buciumanu. În schimb, „profesorii de cultură generală se văd nevoiți să se recalifice”.

„Directorii cerșesc la ușa companiilor”

Un alt profesor critică situația într-o postare publicată pe pagina site-ului educațional La Tablă. „Știți ce se întâmplă acum în liceele tehnologice și tehnice din România? Directorii cerșesc la ușa agenților economici pentru ca aceștia să facă solicitare la inspectorat și să ceară înființarea de clase de a IX-a pentru anul școlar 2026-2027”, a transmis profesorul Cristian Tanase. Dascălul susține că aceasta este „a doua prăbușire majoră” a învățământului tehnologic. În opinia sa, sistemul „este lăsat să supraviețuiască din mila companiilor”, deși ar trebui „sprijinit prin politici coerente, finanțare predictibilă și dialog real”.

În România, înființarea claselor din învățământul tehnologic și dual se face pe baza solicitărilor venite din partea operatorilor economici. Companiile transmit inspectoratelor școlare necesarul de formare. Acestea stabilesc cifra de școlarizare în funcție de cererea firmelor și de capacitatea unității de învățământ. Funcționarea liceelor tehnologice depinde astfel de parteneriatele cu mediul economic. Iar clasele sunt aprobate doar dacă există un interes real al agenților economici pentru specializările propuse.