Valul de aer polar aduce risc crescut de infarct miocardic, iar bărbații tineri, aparent fără nicio problemă de sănătate, sunt cel mai predispuși.
Din statisticile oficiale, reiese că decesele care apar în timpul iernii care nu au o cauză aparentă sunt cauzate de temperaturile scăzute. Mai mult, efectele frigului pot fi resimțite în organism chiar și la două săptămâni după expunerea la temperaturi scăzute.
Studii defășurate la Universitatea din Bristol au scos în evidență că atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale sunt mult mai susceptibile să se producă în timpul perioadelor de îngheț, care durează mai mult de patru zile consecutiv.
Inima și vasele de sânge se adaptează în mod constant la mediul înconjurător.
Când ne este frig, sistemul nostru nervos intră în acțiune pentru a opri scăderea temperaturii corpului și pentru a menține în funcțiune organele vitale.
Când ne este frig, vasele de sânge de la nivelul pielii și al degetelor se îngustează pentru a pierde mai puțină căldură, însă această îngustare creează mai multă presiune în restul circulației, ceea ce înseamnă că inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa sânge în tot organismul.
Se creează condițiile perfecte pentru producerea unui atac de cord sau AVC.
Persoanele peste 60 de ani sunt mai predispuse la astfel de accidente, însă bărbații tineri, care fac sport și iau suplimente nutritive și proteice se expun mult mai mult în perioadele de îngheț, din cauza coroborării factorilor de risc.
Trebuie să știi că riscul de infarct miocardic crește cu 2% la fiecare scădere de 1 grad Celsius a temperaturii exterioare sub temperatura de îngheț.
De asemenea, vântul și umezeala sunt un risc crescut pentru infarct, pentru că organismul resimte temperaturi mai scăzute decât ce spun termometrele.
Momentele din zi când temperatura este scăzută, dimineața și seara, pun o problemă de risc mărită.
Tot mai mulți bărbați tineri, aparent sănătoși, cad victime infarctului cauzat de temperaturile scăzute, din cauză că asociază suplimentele de creștere a masei musculare cu energizantele și stimulentele, ignoră simptomele și pot avea anomalii cardiace nediagnosticate.
La ei, infarctul nu apare din cauza unei plăci clasice de aterom, ci dintr-un spasm coronarian, aritmie malignă, hipercoagulabilitate temporară, suprasolicitare acută.
Dar nici sedentarii nu sunt scutiți, alturi de supraponderali și fumători.
Medicii atrag atenția ca durerile ce apar în piept și care sunt ca o constricție, presiune, strângere, sfredelire, arsură, greutate, care se duce înspre umărul stâng și durează mai mult de câteva minute să nu fie ignorate.
Doctorul Tudor Ciuhodaru avertizează că nu trebuie subevaluate trei tipuri de simptome nespecifice:
Medicul sfătuiește evitarea stresului termic (prin îmbrăcăminte groasă, adecvată sezonului rece, impermeabilă, care să protejeze fața și mâinile, consumarea de lichide calde, evitarea deplasărilor nejustificate, reducerea drumurilor matinale și nocturne, când este foarte frig), evitarea automedicației.
Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează ca simptomele, fie ele și nespecifice, să nu fie neglijate și să apelați la consultarea unui medic.
Orice întârziere poate fi fatală, spune Ciuhodaru, iar terapia după ureche este letală.