Construcțiile rămân unul dintre puținele motoare ale economiei, în timp ce retailul pierde ritm

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Construcțiile continuă să joace un rol esențial în susținerea economiei României, într-un context în care alte sectoare, în special retailul, dau semne de încetinire. Datele recente confirmă o tendință deja vizibilă în ultimii ani: investițiile, alimentate în mare parte din fonduri publice și europene, reușesc să compenseze slăbiciunile consumului intern, notează ZF.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, construcțiile au rămas pe creștere în ultimii ani, inclusiv în perioadele dificile, și continuă să aibă o contribuție semnificativă la PIB, în jur de 8–9%.

România, după 20 de ani în UE: productivitate record și consum aproape dublu, dar unul din șase elevi abandonează școala, iar datoria publică a explodat

Evoluția este susținută în principal de lucrările de infrastructură, dar și de segmentul rezidențial, care a alternat perioade de accelerare cu episoade de volatilitate, în funcție de costurile de finanțare și de dinamica pieței imobiliare.

În primul trimestru din ultimul an analizat, sectorul construcțiilor a înregistrat un avans solid, susținut de toate componentele majore: lucrările rezidențiale, construcțiile noi și proiectele de infrastructură.

Segmentul lucrărilor inginerești, care include autostrăzi, spitale și alte investiții publice, a rămas unul dintre principalii piloni de creștere, în special datorită finanțărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență și din fondurile structurale europene.

Comisia Europeană confirmă această dinamică în prognozele sale recente, arătând că investițiile în construcții vor continua să susțină economia României, chiar și într-un scenariu de creștere modestă.

În evaluările sale, executivul european subliniază că redresarea construcțiilor rezidențiale va continua, în timp ce investițiile în infrastructura publică se vor intensifica pe măsură ce proiectele finanțate din fonduri europene avansează.

În paralel, însă, retailul oferă o imagine diferită

Deși retailul rămâne unul dintre cele mai mari sectoare din economie ca pondere în PIB, consumul populației a început să piardă din ritm.

Inflația încă ridicată, costurile de finanțare și presiunea asupra veniturilor reale au dus la o temperare vizibilă a vânzărilor, în special în segmentele non-esențiale.

Datele macroeconomice arată că, în anumite perioade recente, contribuția retailului la creșterea economică a fost modestă sau chiar negativă, în contrast direct cu evoluția construcțiilor.

În timp ce investițiile publice au continuat să injecteze capital în economie, consumul a rămas sensibil la condițiile financiare și la nivelul de încredere al populației.

Această divergență evidențiază o schimbare structurală în modul în care economia României își menține creșterea.

Dacă în anii de expansiune consumul era principalul motor, în prezent construcțiile au devenit un element de stabilizare, capabil să susțină PIB-ul chiar și în perioade de încetinire generală.

În acest context, dependența tot mai mare de investițiile publice și europene ridică și o întrebare de perspectivă: în ce măsură poate acest model să rămână sustenabil pe termen mediu, dacă ritmul consumului rămâne fragil.