Cele mai frumoase melodii de dragoste româneşti, alese critic şi sentimental de muzicieni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Artişti care au compus sau interpretat melodii de dragoste, în care femeia este cântată sau îşi cântă iubirea, de-a lungul anilor şi chiar deceniilor – Horia Moculescu, Mihaela Mihai, Vasile Şeicaru, Ducu Bertzi, Oana Sârbu, Gabriel Cotabiţă, Paula Seling, Andrei Tudor, Cornel Ilie şi Zoltan Andras -, au ales câte cinci piese româneşti de dragoste pe care le consideră cele mai frumoase.

Complimentându-se uneori prin alegerile lor, unii pe alţii, ei şi-au exprimat opţiunile cu profesionalism, dar şi pur şi simplu în funcţie de plăcerea resimţită la nivel personal la audiţia unor piese. Nu puţini au inclus în selecţiile lor şi piese pe care le-au interpretat sau compus ei înşişi, pe care nu aveau cum să nu le considere printre cele mai frumoase şi, în orice caz, dragi lor.

Sfânta Maria Mică 2026: Cele mai frumoase mesaje și urări pentru cei care își sărbătoresc onomastica

David Popovici: „Succesul e mai greu de gestionat”. Ce spune despre iubita lui: „Investesc timp și dragoste”

Horia Moculescu a optat pe loc pentru „Să nu uităm nicicând să iubim trandafirii” (Florin Bogardo), „Dacă nu eşti lângă mine” (Vasile Veselovschi), „Nici o lacrimă” (Ion Cristinoiu), „Nu mă uita” (Ion Vasilescu) şi „Pe cine-aş fi iubit dacă nu ai fi fost tu” (Nicolae Niţescu). Declarând că s-a gândit la „piese de dragoste care, în decursul deceniilor, şi-au confirmat valoarea şi perenitatea”, nu a menţionat niciuna dintre creaţiile proprii, în schimb acestea au fost prezente printre preferinţele celorlalţi chestionaţi.

La rândul ei, Oana Sârbu a ales riguros, după criterii profesionale, luând în considerare textul şi orchestraţia, dar şi impactul la nivel personal: „Strada” (Radu Şerban), „Tu eşti primăvara mea” (Florin Bogardo), „Te iubeam” (Virgil Popescu), „Unde e fericirea” (Laurenţiu Cazan) şi „Aproape linişte” (Nicu Alifantis). „Toată muzica minunată” s-a scris până la începutul anilor ’70, atât în România, cât şi în străinătate şi multe piese vechi se reiau, consideră cântăreaţa, deplângând faptul că în prezent muzica nu se mai compune, ci se produce.

Pe de altă parte, atât artişti venerabili, cât şi cei mai tineri au optat pentru melodii din diverse perioade, primii arătând că sunt la curent cu muzica actuală sau recentă, iar cei din urmă că ştiu să aducă un omagiu înaintaşilor.

Vasile Şeicaru a ales chiar „Cele două cuvinte”, piesa care dă titlul celui mai recent album al trupei Taxi, alături de „Eşarfă în dar” (Mircea Baniciu), „Lasă-mă să te iubesc” (Elena Cârstea), „Dacă ploaia s-ar opri” (Cargo) şi „În oraşul cu flori de tei”, semnată de el. Despre cum au evoluat melodiile româneşti de dragoste, el a spus, la rândul său, că puţini dintre compozitorii de astăzi mai sunt interesaţi de text. „Marea majoritate apelează la cuvinte doar ca să îmbrace o linie melodică şi folosesc cuvinte foarte uzuale: iubire, fericire, împlinire, te iubesc, simt că-nebunesc. Mie asta nu-mi place”, spune Şeicaru.

Pentru melodie, frumuseţea versurilor şi sentimentele pe care i le trezesc, Zoltan Andras a optat pentru „Dacă tu ai dispărea” (Nicu Alifantis), „Eşarfă în dar” (Mircea Baniciu), „De-ai fi tu salcie la mal” (Horia Moculescu), „Te caut în toate femeile” (Dan Teodorescu, Taxi) şi „Dacă n-ai fi tu”, compusă de el însuşi pentru Sarmalele Reci.

Ducu Bertzi a ales de la „Astăzi e ziua ta” (Ion Vasilescu) la „Cerul” (Proconsul), fără a uita „Eşarfă în dar”, (Baniciu), „Ploaie în luna lui marte” (Nicu Alifantis) şi una dintre cele mai cunoscute piese ale sale – „Floare de colţ”.

Liderul Vunk, Cornel Ilie, a făcut de asemenea o selecţie variată, optând pentru „Vreau să fii lângă mine” (Laurenţiu Profeta), „Eu nu am să te las” (Bere Gratis), „Chiar dacă” (Florin Chilian), „Ioane, Ioane” (Marian Nistor) şi „Dincolo de nori” (Holograf).

„Anumite sentimente nobile sunt la fel întotdeauna”, chiar dacă sunt mai puţin prezente în muzica actuală, consideră compozitorul Andrei Tudor, care a ales „Fântânile albastre” (Horia Moculescu), „Maria” (George Grigoriu), „Te rog, domnişoară, nu pleca” (Ionel Tudor), „Astă seară m-am îndrăgostit” (Temistocle Popa) şi propria compoziţie „Cât de frumoasă eşti”.

Chiar dacă nu a inclus „Te rog, domnişoară, nu pleca” în selecţia sa, Gabriel Cotabiţă a declarat cu convingere că cele mai frumoase melodii româneşti de dragoste le-a interpretat el, alegând dintre acestea „Prima iubire şi ultima” (Horia Moculescu), „Dacă n-ai iubi” (VH2), „Raiul e pe pământ” (Ion Cristinoiu), „Noapte albastră” (Ionel Tudor) şi „Balada timidului etern” (Andrei Kerestely).

În schimb, Paula Seling a mărturisit că se regăseşte în „Cea mai frumoasa zi” (Alexandru Andrieş), „Aproape linişte” (Nicu Alifantis), „Ochii tăi” (Holograf), „Te văd în toate femeile” (Taxi), „Telefonul nu mai sună” (Sarmalele Reci).

Străvechea şi nemuritoarea „Trurli” a lui Vasile Vasilache, pe care a preluat-o şi Seling, a fost menţionată de Mihaela Mihai, care a precizat că şi ea a preluat-o ca „piesă veche”. Acest cântec „vesel şi inocent”, „ca un ghiocel de primăvară”, a figurat în selecţia ei alături de „De-ai fi tu salcie la mal” (Horia Moculescu), „Tudore” (Alexandru Mandy), „Să mor de dragoste rănită” (Marcel Dragomir), „Ce vrei să faci din mine?” (Horia Moculescu), pe care le-a descris drept piese „de dragoste pătimaşă”, care se potrivesc temperamentului ei.

Ziua de 8 Martie, când femeilor li se arată cât sunt de iubite şi apreciate, este o sărbătoare a iubirii şi o ocazie pentru aducerea aminte a unor cântece ca acestea, gustate în diferite perioade de femei şi bărbaţi deopotrivă şi, se pare, de neuitat.

(Material de Laura Mitran, [email protected])