De la un tur la două şi înapoi. Ion Cristoiu: Primarii ar trebui să demisioneze din partid după ce au fost aleşi

  • Prima lege postdecembristă privind alegerile locale prevedea ca primarii să fie aleşi în două tururi
  • În 2012, PDL şi Guvernul Boc au decis ca alegerea primarilor să aibă loc într-un singur tur, printre motivele invocate fiind economia de bani la bugetele locale.
  • Ion Cristoiu: Schimbarea legislaţiei electorale de la o zi la alta are drept semnificaţie principală o imaturitate a democraţiei.
652 afişări
Imaginea articolului De la un tur la două şi înapoi. Ion Cristoiu: Primarii ar trebui să demisioneze din partid după ce au fost aleşi

De la un tur la două şi înapoi. Ion Cristoiu: Primarii ar trebui să demisioneze din partid după ce au fost aleşi

La primele alegeri locale după Revoluţie, românii şi-au ales primarii prin vot direct, uninominal, în două tururi, în timp ce preşedinţii de consilii judeţeni erau aleşi indirect, într-un singur tur, de consilierii judeţeni.

Duminică, şi primarii, şi preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi într-un singur tur, prin vot direct, uninominal.

În postdecembrism, legile care reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale au fost modificate de mai multe ori, partidele aflate la putere fiind suspectate că o fac strict în favoarea lor.

Un ultim scandal pe această temă a avut loc la începutul acestui an, când Guvernul Orban I a fost demis  de Parlament după şi-a asumat răspunderea pe o lege privind alegerea primarilor în două tururi.

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că schimbarea legislaţiei electorale de la o zi la alta îşi are cauza în interesele politice de moment.

“Cine deţinea majoritatea trecea imediat la schimbarea legislaţiei electorale. Schimbarea legislaţiei electorale de la o zi la alta are drept semnificaţie principală o imaturitate a democraţiei. Pentru a-i transforma pe primari în primari ar fi normal ca aceste legi electorale, asemenea legilor justiţiei sau legilor siguranţei naţionale, codurilor penale să nu poate fi modificate de la un an la altul, eventual, să fie un termen 10 ani, pentru a putea fi modificată”, declară publicistul.

Mai mult, Ion Cristoiu susţine că, după modelul preşedintelui ţării, odată aleşi, poate nu ar strica ca primarii să demisioneze din care i-au adus la putere.

“După ce au fost aleşi, primarii depind foarte mult de partid, dacă iese de la guvernare şi intră în opoziţie. Dacă ei ar deveni independenţi, atunci chiar dacă  partidul lor e în Opoziţie, ei nu vor mai fi persecutaţi de partidul care e la guvernare. Cred că aceasta ar fi o soluţie”, a explicat publicistul.

Ion Cristoiu mai spune că după alegerile de duminică ar trebui organizată o dezbatere în societatea civilă, clasa politică despre măsurile care trebuie luate pentru ca primarii să fie mult mai puternici în cadrul administraţiei locale.

Cum s-au ales primarii la primul scrutin după Revoluţie

Primele alegeri locale în România postdecembristă au fost reglementate de Legea 70/1991, abrogată şi înlocuită ulterior de Legea 67/2004.

Conform Legii 70/1991, “Consiliile locale, consiliile judeţene, primarii şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile locale. Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă. Primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal”.

Legea mai prevedea că, în cazul alegerii primarilor, este declarat câştigător “candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care nici unul dintre candidaţii la funcţia de primar nu a întrunit această majoritate, se organizează un alt tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidaţii aflaţi pe primele două locuri. Este declarat primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate”.

Alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean era reglementată de Legea admininistraţiei publice locale, 69/1991. Actul normativ prevedea că “în fiecare judeţ se alege un consiliu judeţean, care coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean alege, din rindul membrilor săi, preşedintele şi delegaţia permanentă.”

După aborgarea Legii70/1991, noua lege privind alegerile local , adoptată în 2004, a păstrat scrutinul în două tururi pentru primari.

Schimbarea din 2012

Abia în 2012, PDL şi Guvernul Boc au decis ca alegerile primari să aibă loc într-un singur tur, printre motivele invocate fiind economia de bani la bugetele locale. “Alegerile pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean sunt tratate diferit faţă de alegerile pentru funcţia de primar. Astfel, preşedintele consiliului judeţean este ales din primul tur de scrutin dintre candidaţii care au întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, iar primarul este ales dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Având în vedere actuala criză financiară, care afectează drastic bugetul de stat şi bugetele locale, şi pentru un tratament egal, propunem prin actul normativ iniţiat, ca alegerea primarilor să se efectueze identic cu cea a preşedinţilor de consilii judeţene, adică într-un singur tur de scrutin, dacă nu există balotaj”, susţineau iniţiatorii proiectului de lege, depus în anul 2010.

Modificările au stârnit mânia pesediştilor şi liberalilor care îi acuzau pe pedelişti că în realitate, prin această lege, nu vor decât  să-şi maximizeze şansele la alegerile locale din 2012, în detrimentul democraţiei, exercitării dreptului constituţional de a alege şi a legitimităţii celor aleşi.

În ciuda disputelor, legea a fost adoptată la 30 mai 2011, cu 174 de voturi ”pentru” şi 110 voturi ”împotrivă”, PDL, UDMR şi deputaţii minorităţilor naţionale reuşind să impună alegerea primarilor într-un singur tur.

Ultima tentativă, ultimul scandal

De atunci,  au fost mai multe tentative legislative de a se reveni la alegerea primarilor în două tururi, iar un ultim episod s-a consumat la începutul acestui an când guvernul liberal, condus de Ludovic Orban, şi-a angajat răspunderea pentru proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Imediat după asumarea răspunderii, o moţiune de cenzură depusă de PSD a fost adoptată, iar Guvernul Orban I a fost demis. Ulterior, pentru a intra la Guvernare, USR şi PLUS au pus condiţia ca Executivul să adopte o ordonanţă de urgenţă care să instituie revenirea la alegerile de primari în două tururi.  Demisia Guvernului Orban intra într-un plan de declanşare a anticipatelor, dar venirea pandemiei a impus învestirea unui nou Guvern Orban pe repede-înainte, astfel încât negocierile şi jocurile politice au fost puse pe hold, iar ordonanţa uitată.

În cazul alegerii preşedinţilor de consilii judeţene, modificările legislative au venit abia în 2019. În iunie anul trecut, Guvernul Dăncilă a adoptat  Ordonanţa de urgenţă 40/2019, care prevede ca şefii de consilii judeţene să fie aleşi prin vot direct, uninominal, ca şi primarii, singurii votaţi indirect rămânând viceprimarii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene. Ordonanţa modifică Legea 115/2015 privind alegerile locale care prevedea că preşedinţii de consilii judeţene erau aleşi indirect, într-un singur tur, de către consilierii judeţeni aleşi prin vot direct, pe listă.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici