FOCUS: Sistemul de vot uninominal, un sistem complicat, care poate duce la situaţii surpriză

Sistemul de vot uninominal mixt care va fi folosit pentru alegerea viitorilor membri ai Parlamentului şi modul de atribuire a mandatelor au stârnit, în ultimul an, multe critici – că uninominalul românesc nu e suficient de uninominal, că Parlamentul se va umple de "manelişti" şi "baroni locali".

72 afișări
Imaginea articolului FOCUS: Sistemul de vot uninominal, un sistem complicat, care poate duce la situaţii surpriză

FOCUS: Sistemul de vot uninominal, un sistem complicat, care poate duce la situaţii surpriză

Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul şi independenţii care au câştigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului judeţ. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câştige un partid pentru un mandat în Legislativ.

Totuşi, la acest nivel, împărţirile prevăzute de lege nu vor putea da, întotdeauna, mandate întregi pentru partide, rezultând aşa-numitele "resturi". Aceste resturi de voturi şi de mandate, precum şi voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral şi pentru independenţii care nu au obţinut majoritatea voturilor în colegiul unde au candidat vor fi folosite în a doua etapă de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central.

Aici, resturile de voturi din toate circumscripţiile sunt însumate, o operaţie similară fiind făcută şi în cazul mandatelor. În acest moment intervine cea mai complexă procedură de repartizare a mandatelor, etapă care presupune calcule relativ complicate, menite să stabilească matematic câte mandate revin fiecărui partid şi în ce judeţe respectiva formaţiune politică va beneficia de aceste mandate.

Astfel, adunând resturile de voturi şi de mandate, BEC stabileşte, potrivit sistemului proporţional şi folosind sistemul D’Hondt, câte mandate revin fiecărui partid la nivel naţional, prin redistribuire. În continuare, BEC trebuie să stabilească în ce colegii vor fi atribuite aceste mandate.

Pentru acesta se fac două liste cu competitorii politici cărora li se cuvin mandate – o listă la nivel de circumscripţie şi una la nivel naţional, ambele în ordine descrescătoare, în funcţie de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscripţiei, de "resturile" de la nivelul ţării şi de numărul de mandate ce se cuvin acelei formaţiuni politice.

Dacă primul pe lista ordonată pe ţară este, de exemplu, partidul "X", potrivit voturilor din circumscripţia Alba, în funcţie de repartitorul acestei circumscripţii şi de numărul de mandate care au rămas de repartizat în circumscripţia electorală respectivă, acest partid va primi mandate suplimentare în acest judeţ.

Legea prevede că, în cazul în care aceste calcule matematice duc la situaţii de balotaj, să fie folosit ca element de departajare numărul de candidaturi propuse de partid în circumscripţia respectivă şi, dacă nici acest criteriu nu rezolvă problema, repartizarea mandatului să fie făcută după negocierea între partide sau, în cele din urmă, prin tragere la sorţi făcută de BEC.

Citește mai departe:

Înapoi

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Citește mai departe:

Înapoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici