Lucian Boia – Un joc fără reguli. Despre imprevizibilitatea istoriei, Editura Humanitas, 2016
Autorul declară simplu: Istoria, poveste fondatoare şi domeniu-metodă de cercetare, este o ficţiune de la un capăt la altul. Este ceea ce noi ne închipuim despre faptele strămoşilor şi, mai ales, ceea ce vrem noi să decupăm din lumile care au fost. Nimic ştiinţific altceva decât decupaje de timp şi de spaţiu şi subiectivisme. Comunismul a avut interpretarea lui, tranziţia şi ea.
Mircea Cărtărescu – Solenoid, 2016
Un mecanism descoperit în subsolul unei case vechi. Este forma de a ieşi dintr-o lume limitată, constrângătoare. Este forma tehnică de a înţelege cum se produce ficţiunea. Este dragostea care te înalţă. Mircea Cărtărescu este Solenoidul literaturii române şi în 2016.
Mircea Mihăieş – Ulysses, 732. Romanul romanului, 2016
Cartea lui Mihăieş dă lovitura mitologică a unei generaţii. Ulysses a lui Joyce este cartea iubită şi necitită a intelectualităţii. Mereu discutată, prea puţin frecventată. Mihăieş reconstituie laboratorul creativ al cărţii, dă biografia Joyce şi interpretează una dintre cărţile de referinţă date de secolul XX.
Citeşte şi: Corul Armatei Roşii. Ansamblul bărbaţilor care cântau piese ruseşti şi cover-uri din registrul solemn la cel comic, parodic
Citeşte şi: Poveşti despre Crăciun. De la sărbătoarea naşterii lui Iisus la Moş Crăciun şi istoria bradului
Citeşte şi: FOCUS 2016 în cinema. De la animaţii la thrillere erotice. Cele mai bune 15 filme ale anului