Cetatea bastionară de tip Vauban: una dintre imaginile emblemă din Alba Iulia

Pentru majoritatea turiştilor şi nu numai pentru ei, Cetatea Alba Carolina este o fortăreaţă rară în peisajul cetăţilor şi castelelor din Europa. Pe lângă acest aspect demn de reţinut, lucrările de restaurare şi redare în circuit turistic au transformat cetatea simbol a oraşului Alba Iulia într-una dintre cele mai frumoase şi pitoreşti cetăţi din România.

1389 afișări
Imaginea articolului Cetatea bastionară de tip Vauban: una dintre imaginile emblemă din Alba Iulia

Cetatea bastionară de tip Vauban: una dintre imaginile emblemă din Alba Iulia

Istoria, arhitectura şi amplasamentul ei sunt de-a dreptul fabuloase pentru miile de turişti care încep să o descopere de la an la an.

Geniul Mareşalului Vauban şi planurile arhitectului Visconti

Cetatea denumită de austrieci Alba Carolina în cinstea Împăratului lor, Carol al IV-lea,  a fost ridicată la scurt timp de la instaurarea dominaţiei habsburgilor în Transilvania. Ridicată între anii 1715-1738, cetatea este de fapt cea mai reprezentativă şi importanntă fortificaţie cu bastioane de tip „Vauban” din România, fiind concomitent şi una dintre cele mai importante de acest fel din Europa. Cetatea Alba Carolina este şi cel mai semnificativ ansamblu baroc din Transilvania.

Edificiul cu rol iniţial de pază şi apărare a fost construit după planurile arhitectului italian Giovanni Morando Visconti.

Acesta a construit cetatea după cele mai noi şi mai avansate metode de fortificaţii ale timpului, inspirate de sistemele de turnuri şi creneluri concepute de arhitectul şi militarului francez, Mareşalul Vauban, care prin numele şi viziunea sa a inaugurat o nouă serie de sisteme de fortificaţii în Europa. Cum cetatea a fost fost construită într-o perioadă volatilă din punct de vedere geopolitic şi militar, autorităţile habsburgice nu au precupeţit nicio sumă de bani destinată ridicării unei fortificaţii care se presupunea a avea un rol dublu: acela de sistem de apărare împotriva invaziilor turceşti, precum şi simbol palpabil şi vizibil important în procesul de consolidare a puterii lor în Transilvania, teritoriu ocupat de habsburgi la acea vreme. În planurile dinastiei de Habsburg, cetatea din Alba Iulia trebuia să devină de fapt, cea mai mare şi mai importantă fortificaţie din tot Ardealul.

Costul final al lucrărilor a fost unul enorm, cercetătorii estimând că au fost cheltuiţi peste un milion guldeni de aur în această direcţie. Planul iniţial al cetăţii a fost trimis la Viena pentru a fi aprobat de Prinţul Eugeniu de Savoia, care l-a aprobat şi ulterir a înmânat în anul 1714 ordinul de începere a lucrărilor către Generalul Steinvill, comandantul trupelor imperiale austro-ungare din Transilvania.

Cetatea avea să fie amplasată în cea mai strategică parte a aşezării, adică exact deasupra locului unde fuseseră ridicate alte două cetăţi de apărare mai vechi. Este vorba de castrul roman unde era încartiruită Legiunea a XIII-a Gemina, pe ruinele ei fiind ridicată în perioada medievală Cetatea Bălgradului. Construirea ei a început în data de 4 noiembrie 1715, fortăreţei fiindu-i alocată în primă instanţă o suprafaţă de circa 140 hectare provenite din dărâmarea unei părţi din vechiul oraş medieval.

Cetatea are un plan heptagonal, care cuprinde un prim fort pricipal care deserveşte un numări de şapte bastioane de apărare. Întregul edificiu este înconjurat de două rânduri de şanţuri de apărare care au între ele mai multe valuri masive de pământ amplasate în pantă tot în ideea îngreunării cât mai mult posibile a oricărui asalt al armatelor inamice.

Arhitectul Giovanni Morando Visconti a participat în prima parte şi la lucrările de construcţie ale cetăţii, el murind de ciumă la doi ani de la demararea lucrărilor, mormântul său fiind amplasat în Catedrala Romano Catolică din Alba Iulia.

Renaşterea cetăţii construite prin munca iobagilor români.

La fel ca în cazul tuturor oraşelor, castelelor, drumurilor şi altor obiective de acest fel din Transilvania, fortăreaţa a fost construită cu materiale provenind din zonă şi prin exploatarea romînilor cu statut de şerbi care au fost folosiţi ca forţă de muncă brută. În acest sens, istoricii estimează că un număr de aproximativ 20.000 de iobagi români strămutaţi din  tot Ardealul, au fost folosiţi la construirea cetăţii. Pe de altă parte, autorităţile au folosit meşteri pietrari şi zidari italieni care au supravegheat construcţiile, iar pentru efectuarea lucrărilor de sculptură de la porţile şi bastioanele cetăţii, autorităţile Habsburgice au adus o echipă de meşteri austrieci coordonată de sculptorul Johann Konig. Zidurile au fost ridicate uşor oblic pentru a provoca astfel ricoşeul mai uşor al ghiulelelor şi altor proiectile de artilerie. Zidurile iniţiale au fost ridicate din cărămidă şi piatră, fiind îmbinate fără denivelări. Arhitecţii au decis totuşi să păstreze două bastioane din vechea cetate medievală, care aveau să primească rolul de platforme noi de tragere.

Lipsa banilor a făcut totuşi ca proiectul iniţial al habsburgilor să nu fie finalizat în întregime. Atacurile turcilor otomani i-au obligat pe habsburgi să dirijeze restul banilor spre întărirea cetăţilor de la graniţa cu turcii. Aşa că spre finalizarea lucrărilor, autorităţile au renunţat la construirea celei de-a patra linii de apărare.

Prin urmare, în preajma anului 1738, adică la finele lucrărilor, cetatea era compusă din trei mari sisteme de apărare. Primul consta în cetatea propriu-zisă, construit în formă de stea cu şapte colţuri marcate de şapte bstioane înalte de 12 metri şi situate la distanţede 116-135 metri unul de altul.

Accesul în cetate se fpcea prin cele şase porţi, situate pe parte de est şi de vest, în dreptul fiecrăei linii de apărare. Unul dintre aspectele originale ale Cetăţii Alba Carolina constă în diversitatea aspectelor decorative care împodobest porţile de acces. Aici se pot admira şi astăzi statuile şi basoreliefurile care reprezintă scene de război şi figuri legendare fie din Antichitatea Greco-Romană, fie din războaiele austriecilor cu otomanii.

Ca detaliu demn de reţinut, cu prilejul Revoluţiei din anul 1848, trupele ungurilor conduse de Kossuth Lajos şi Generalul Josef Bem au atacat timp de trei luni Cetatea Alba Carolina fără să o poată cuceri.

Recent, cetatea a terecut printr-un amplu proces de restaurare. Trei dintre cele mai impostante proiecte de resturare au fost teminate, iar Porţile I, III şi IV pot fi vizitate la ora actuală. Primăria oraşului Alba Iulia a reuşit să investească o mare sumă de bani pentru conservarea şi punerea în valoare a cetăţii. În prezent există mai multe proiecte atât pe bani publici, cât şi pe fonduri nerambursabile de la U.E. pentru amenajarea şi exploatarea turistică la parametrii maximi ai întregului complex al cetăţii. Unul dintre aceste proiecte s-a finalizat în „Traseul celor Trei Fortificaţii”, obiectiv realizat şi în baza programului „Beautiful Romania”. Este un circuit turistic care îi poartă pe vizitatori în cele mai importante faze istorice ale oraşului Alba Iulia, de la castrul roman la cetatea de tip Vauban.

Cea mai mare cetate din ţară ne aşteaptă să o vizităm!

Proiectul CITYLOGO, finanţat de către Comisia Europeană prin Programul URBACT II, în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia este partener alături de alte oraşe europene (http://urbact.eu/fr/projects/metropolitan-governance/citylogo/homepage/)susţine evenimentul Alba sub lumini de Oscar,  organizat în premieră în Alba Iulia. Acesta reprezintă una din acţiunile  propuse de către Grupul Local de Sprijin al proiectului, din care fac parte mai mulţi factori interesaţi locali, printre care şi un fotograf şi un blogger. Printre obiectivele proiectului se numără şi creşterea vizibilităţii oraşului Alba Iulia la nivel naţional şi internaţional ca destinaţie atractivă pentru turişti şi investitori.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici