Dieta paleo: Ce mâncau vânători-culegătorii acum 100.000 ani. Carnea de mistreţ, mai sănătoasă decât cea de porc?

Vânători-culegătorii din Paleolitic erau mai puternici, mai sănătoşi, mai agili, mai imuni la boli decât fermierii din Neolitic. Consumau mai des carne de mistreţ care era mult mai sănătoasă decât carnea de porc.

11677 afișări
Imaginea articolului Dieta paleo: Ce mâncau vânători-culegătorii acum 100.000 ani. Carnea de mistreţ, mai sănătoasă decât cea de porc?

Sursa Foto - Wikipedia Commons

De la dieta paleolitică la dieta neolitică 

Când şi-au făcut apariţia acum 2 milioane de ani, hominizii aveau o dietă alimentară similară cu cea a cimpanzeilor de azi - culegeau şi mâncau ce găseau, de la fructe, nuci, alune, ciuperci, ierburi şi rădăcini până la termite şi ouă de pasăre. 

Însă indivizii din specia Homo Habilis au început  să ascute pietrele pentru vânătoare. 

Vâna animale mici, precum rozătoarele şi păsările existente de atunci, apoi a început să vâneze mistreţi, gazele şi cerbi, dar şi să pescuiască. 

Acum 500.000 ani, Homo Erectus a învăţat să aprindă şi să controleze focul pentru gătit. Carnea fiind gătită, hominizii au putut să o mestece şi să o digere mai uşor, iar proteinele au contribuit la dezvoltarea creierului. 

Acum 200.000 ani, oamenii din speciile Neanderthal şi Homo Sapiens au dezvoltat arme din piatră mai avansate - suliţe, arcuri cu săgeţi, topoare şi pumnale cu care vânau animale mari - rinoceri lânoşi, mamuţi, dar şi lupi şi urşi de peşteră pentru blană cu care confecţionau haine. Din colţii de fildeş ai mamuţilor ridicau colibe din lemn. 

Neanderthalienii au dispărut acum 30.000 ani pentru că s-au încrucişat pe cale sexuală cu oamenii Homo Sapiens când au sosit în Europa, ceea ce a dus la stingerea ADN-ului acestora, deşi alte teorii ar fi dezastrele de natură vulcanică, climatică sau pandemică.

A rămas în viaţă doar specia Homo Sapiens, iar aceasta a "revoluţionat" alimentaţia acum 12.000 ani, inventând agricultura. În Semiluna Fertilă (Egipt şi Mesopotamia) au dominat culturile de grâu, în China au dominat cele de orez, iar în America de Sud au fost cultivaţi la scară largă porumbul şi cartofii. 

Porcul domesticit, urmaşul mistreţului eurasiatic, şi bovina, urmaşa boului sălbatic, au ajuns în farfuriile oamenilor mult mai uşor decât mistreţul sau bizonul după care trebuia să alergi zilnic zeci de kilometri. 

Oamenii neolitici, cultivând cereale pe sute de hectare, şi crescând porcine şi bovine în ţarcuri, au putut să producă hrană în cantitate mai mare. 

Dar este oare dieta neolitică mai sănătoasă?  

Vânători-Culegători vs Fermieri. Agricultura - Cutia Pandorei? 

Pe durata Paleoliticului, adică aproximativ 2 milioane de ani, hominizii au fost vânători-culegători şi au avut dieta paleo, compusă în mare parte din carne animală, peşte, alune, nuci, ciuperci şi fructe de pădure, alimente care erau obţinute prin cules, pescuit şi vânătoare. 

Dieta paleo a luat sfârşit acum 12.000 ani pe durata Neoliticului, când oamenii au revoluţionat agricultura şi au învăţat să cultive cerealele, legumele, viţa-de-vie, pomii fructiferi, şi să domesticească păsările, ovinele, bovinele şi porcinele. Până să-l cultive, oamenii culegeau boabele de grâu sălbatic şi le măcinau. În Iordania au fost găsite firimituri carbonizate dintr-o pâine preparată acum 14.600 ani din grâu sălbatic, orz sălbatic şi rădăcini de plante de către  vânătorii-culegători natufieni.

Agricultura a fost precum Cutia Pandorei - a dat naştere civilizaţiei, dar şi războiului, epidemiilor şi sclaviei. 

Vânători-culegătorii din Paleolitic erau mai puternici, mai sănătoşi, mai agili, mai imuni la boli, cu constituţie atletică de invidiat. Dar sedentarismul, agricultura şi aglomeraţiile urbane ulterioare din perioada neolitică au făcut oamenii mai bolnăvicioşi, mai firavi, mai supraponderali. Cariile, diabetul, boliile cardiace, boliile coronariene, cancerul de colon, pancreatita, turbeculoza, gripa, variola, malaria şi-au făcut apariţia de atunci, iar de 10.000 ani încoace au făcut miliarde de victime. 

Inclusiv media de viaţă a scăzut de la 33 ani cât era în Paleolitic la 26 ani în Epoca Fierului. 

Este posibil ca alimentaţia să fie una din principalele cauze, dar şi sedentarismul şi munca obositoare la câmp. 

E adevărat că oamenii paleolitici alergau zeci de km zilnic ca să vâneze căprioare, chiar în condiţii de temperaturi scăzute, dar vânătoarea conferea musculatură întărită şi imunitate crescută.

Carnea de mistreţ, mai sănătoasă decât cea de porc 

Mistreţul are carnea mai  slabă şi mai sănătoasă decât cea de porc. Conţine chiar mai multe proteine, mai puţine calorii şi are colesterol mai scăzut. Deoarece sunt animale sălbatice, mistreţii se bucură de natură  şi sunt mult mai puţin predispuşi la îmbolnăviri decât porcii domestici.

De asemenea, carnea de mistreţ conţine tiamină, riboflavină şi niacină. Aceste vitamine ajută organismul nostru să transforme alimentele în energie, stimulând metabolismul, sistemul nervos şi funcţia creierului.

Porcii au dus la propagarea trichinelozei şi altor paraziţi. 

De aceea, oamenii bogaţi din secolul 21, care îşi permit să consume carne de vânat, au vieţi mai îndelungate (80-90 ani) decât oamenii din clasa de mijloc care consumă produse din  carne de porc din supermarket şi restaurante fast-food (şi au speranţă de viaţă de 60-70 ani).

Un alt exemplu al dietei paleo este bizonul care are carne mai slabă decât carnea de vită şi poate fi o alegere mai sănătoasă dacă doriţi să reduceţi aportul de calorii sau grăsimi. Are aproape 25% mai puţine calorii decât carnea de vită. În plus, datorită conţinutului său mai scăzut de grăsime, bizonul are carne mai moale şi mai fragedă.

Gâsca sălbatică, raţa, fazanul, prepeliţa şi porumbelul sunt păsări cu valoare nutriţională mai mare  decât găina. 

Dacă vrei să urmezi dieta paleo, ce ai putea să mănânci? 

 

  • Fructe
  • Legume
  • Nuci si seminţe 
  • Carne slabă, în special de vânat sălbatic
  • Peşte, în special cei bogati în acizi graşi omega-3, cum ar fi somonul, macroul şi tonul albacore
  • Uleiuri din fructe şi nuci, cum ar fi uleiul de măsline sau uleiul de nucă

Ce trebuie evitat

  • Cereale, cum ar fi grâul, ovăzul şi orzul
  • Leguminoase, cum ar fi fasole, linte, arahide şi mazăre
  • Lactate
  • Zahar rafinat
  • Sare
  • Cartofi
  • Alimente foarte procesate în general

 

Iată ce aţi putea mânca într-o zi obişnuită după o dietă paleo 

  1. Mic dejun  - Somon şi pepene galben la grătar
  2. Masa de prânz - Carne de mistreţ la grătar şi salată romaine,  nuci şi  suc de lămâie 
  3. Cina/masa de seară- Pentru că bizonul este o specie protejată, ne putem mulţumi cu friptură  de vită slabă, broccoli aburit şi salată. 
  4. Desert - Fructe de pădure, zmeură, mure, căpşuni, banane sau portocale 

 

Beneficii

MayoClinic susţine că dieta paleo duce la mai multă pierdere în greutate, toleranţă îmbunătăţită la glucoză, control mai bun al tensiunii arteriale, scăderea trigliceridelor, gestionarea mai bună a apetitului.

Digetia umană a rămas în esenţă neschimbată de-a lungul timpului, de aceea mulţi oameni suferă de intoleranţă la lactoză, de diabet zaharat, de ciroză sau de obezitate datorată grăsimilor şi produselor de panificaţie. 

Respectarea acestei diete poate duce la îmbunătăţiri ale metabolismului în comparaţie cu dieta tipic occidentală, dar pe de altă parte, respectarea dietei poate duce la deficienţe nutriţionale, cum ar fi un aport inadecvat de calciu, iar efectele secundare pot include slăbiciune, diaree şi dureri de cap.  

Această dietă vă poate expune riscului de deficienţe de calciu şi vitamina D, care sunt esenţiale pentru sănătatea oaselor, şi totuşi, fosilele oamenilor din paleolitic aveau structuri osoase mai întărite datorită genelor. Erau vânători înnăscuţi faţă de oamenii moderni. 

După 12.000 ani de dietă alimentară bazată în mare parte pe carne de animale domesticite, lactate şi cereale, unui om modern îi este  dificil să se mai întoarcă la dieta paleo în totalitate. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici