Este Ziua Europeană a Limbilor / Lucruri mai puțin știute despre cele 225 de limbi europene

În 2001, la inițiativa Consiliului Europei și a Uniunii Europene, ziua de 26 septembrie a devenit sărbătoare limbilor europene. 26 septembrie este Ziua Europeană a Limbilor, o sărbătoare anuală menită  să încurajeze învățarea limbilor străine din Europa.

Colocvial, oamenii îi spun „Ziua Limbilor Europene”.

Importanța zilei stă în aceea că fiecare limbă din spațiul european este celebrată pentru unicitatea și istoria ei, iar, cum niciodată nu e prea târziu să înveți o limbă străină, această zi poate fi semnul să începi.

Sunt cunoscute beneficiile învățării limbilor străine, așa că să-ți faci timp două ore pe săptămână pentru așa ceva e un lucru bun pentru tine și pentru creierul tău.

225 de limbi indigene, celebrate în toată Europa

În special profesorii de limbi străine sunt încurajați să celebreze această zi prin inițiative de toate felurile, ce consolidează în mintea copiilor importanța vitală a cunoașterii a măcar unei limbi străine.

Limba română este pe primul loc în topul limbilor străine vorbite în Londra

În toată Europa, această zi este celebrată prin evenimente organizate – conferințe, activități în aer liber, cursuri gratuite de limbi străine, la care toată lumea poate să participe.

Limbile europene au cel mai mare schimb și împrumuturi de cuvinte între ele.

Apropo de asta, majoritatea limbilor europene actuale (româna, franceza, engleza, greaca, rusa, etc…) provin dintr-o rădăcină comună – limba proto-indo-europeană, vorbită acum 5.000 – 6.000 de ani undeva între Marea Neagră și Marea Caspică.

În Europa există 225 de limbi indigene, reprezentând aproape 3% din totalul mondial.

Rădăcinile limbilor europene

Pe continentul european există trei trunchiuri lingvistice principale: germanic ( care vine din gotica veche din care se trag germana, engleza, olandeza, suedeza, daneza, norvegiana, islandeza), slav (din slava veche vin rusa, ucraineana, bulgara, poloneza, sârba, ceha) și romanic (din latină vin româna, franceza, spaniola, portugheza, catalana).

Pe lângă aceste mari trunchiuri lingvistice, mai există sub-trunchiurile celtice (care au dat irlandeza, galeza, bretona) și baltice (care au dat letona, lituaniana).

Greaca are o istorie continuă de 3.000 de ani și propriul său alfabet de 2.700 de ani.

Lucruri pe care, poate, nu le știai despre limbile europene

Albaneza și armeneasca sunt limbi de sine stătătoare. Maghiara, finlandeza și estoniana fac parte dintr-o familie separată, uralică. Acestea nu au legătură cu limbile indo-europene.

Cea mai veche limbă de pe continent este, după unii specialiști, basca, limbă vorbită în spațiul dintre Spania și Franța, în apropiere de Atlantic.

Alfabetul latin s-a extins odată cu Imperiul Roman și este cel mai folosit azi. Alfabetul chirilic a părut în sec. al IX-lea, creat de discipolii lui Chiril și Metodiu cu scopul de a traduce textele biblice în slavona veche.

• Româna este singura limbă romanică supraviețuitoare din Europa de Est.
• Albaneza păstrează urme ale limbilor tracice / ilire dispărute. Foarte interesant: bretoneza, vorbită în Franța, este o limbă celtică, scrisă cu alfabet latin, puternic influențată de franceză.
• Malteza e singura limbă semitică oficială din UE. Ea derivă din araba siciliană medievală, scrisă cu alfabet latin și plină de împrumuturi din italiană și engleză.
• Islandeza s-a schimbat foarte puțin din Evul Mediu până acum. Un islandez din zilele noastre poate citi un text de acum 800 de ani, în islandeză, fără probleme.
• Engleza, deși face parte din familia germanică, are mai multe cuvinte de origine latină decât germanică.
• Basca este cea mai misterioasă limbă europeană. Ea nu are demonstrate nicio familie de limbi. Cercetătorii cred că este o reminiscență a limbilor pre-indo-europene.
• Există peste 200 de limbi minoritare recunoscute în Europa (de exemplu, soraba în Germania, friulana în Italia, sami în Scandinavia).
• Cea mai vorbită limbă din Europa e rusa – 120 de milioane de ruși din partea europeană a Rusiei o vorbesc.