FOCUS: Caţavencu versus Kamikaze - apariţii simultane, format similar, dispută pe aceiaşi cititori

După un scandal de declaraţii între "echipa plecată" şi "echipa rămasă" de la Academia Caţavencu, lucrurile s-au relaxat şi a apărut şi noul proiect, Kamikaze, care, alături de Academie, reprezintă presa de miercuri pentru cititorii interesaţi. Într-o perioadă nu tocmai fericită nici pentru presă, în general, şi nici pentru jurnalişti, în particular, pare totuşi că o "copie" estetizată a unei publicaţii deja existente e prea mult.

La prima vedere, Academia Caţavencu "se ţine" mai bine, dar asta poate doar din cauză că e pe piaţă de mai bine de 20 de ani, are un brand foarte bine construit şi este împământenită în mentalul colectiv. Revista Kamikaze, aflată la primul număr, are prezumţia de începător, dar, în mod clar, nu se poate desprinde de mentor.

Aşa că, pe prima pagină, ambele săptămânale scriu cu roşu, au fotografii trucate, cu subiect politic, şi cu "bule" de text, în care sunt rescrise declaraţiile. Astfel de fotografii au fost lansate pe piaţa presei scrise din România de Academia Caţavencu în urmă cu mai mulţi ani, devenind în timp "marcă înregistrată" a revistei. Singurul lucru diferit la fotografii sunt bulele, Caţavencu păstrând format rotund, în timp ce Kamikaze adoptă format triunghiular. Totodată, ca diferenţă, e de remarcat vulgaritatea primei pagini din Kamikaze, uşor deranjantă pentru cei mai pudici dintre cititori.

Revista Kamikaze anunţă pe prima pagină că e "Caţavencu Nou", că e un "săptămânal scăpat de sub control" şi că e "fără moguli", aluzie la vechiul Caţavencu.

Unele dintre rubricile deja celebre ale Academiei Caţavencu - "Interviurile lui Istodor" sau "Jurnalul lui Tetelu - s-au împărţit. Astfel că Istodor îşi continuă interviurile în Academia Caţavencu, în timp ce Tetelu face "Jurnalul Mafiei" în Kamikaze.

După ce Sorin Ovidiu Vântu a spus, la plecarea jurnaliştilor de la Academia Caţavencu, că aceştia au un "nivel discutabil", jurnaliştii i-au dedicat o pagină: "Din lumea celor care nu cu Vântu". Pagina e o aluzie directă la Sorin Ovidiu Vântu, patronul GrupuluI Realitatea-Caţavencu, proprietarul Academiei Caţavencu. Pe pagină, a doua a revistei, sunt: o "revistă a blogurilor", cu comentarii pe postări, o "poştă a redacţiei" şi o rubrică de "Scrisori de felicitare, salutări şi regrete", ambele la mişto, precum şi "Echipa de muncitori Kamikaze", unde este prezentată echipa revistei.

La nivel general, chit că redenumite, rubricile şi paginile revistei Kamikaze sunt aceleaşi ca la Academia Caţavencu, layoutul e asemănător, numărul de pagini e acelaşi, iar subiectele sunt asemănătoare. Diferenţele stau în modul de abordare a subiectelor, Academia Caţavencu rămânând principal deţinător al "reţetei" ironiei subtile.

Şi, evident, Mardale a rămas la Academia Caţavencu, deci Kamikaze nu au încă un caricaturist, grafician, desenator. Poate de la numărul doi.

La o primă vedere, cele două publicaţii se luptă pentru acelaşi princpiu, pe o piaţă de presă scrisă în continuu declin atât financiar, cât şi ideologic. Aşa că această luptă ar putea avea, în loc de un câştigător, doi mari perdanţi.

La plecarea de la Academia Caţavencu, Mircea Toma, acum la Kamikaze, declara: "S-a născut ideea unui proiect alternativ, care să încerce să reclădească un proiect editorial care să realizeze mai bine spiritul Caţavencu. (...) Este vorba despre proiectul unei noi reviste. Ar trebui să fie un Caţavencu alternativ, o publicaţie săptămânală, de satiră politică".

"Layout-ul va fi modificat, dar nu esenţial. Va fi mai vizibil şi mai aerisit, Vor fi rubricile de forţă ale revistei, investigaţii, bârfe, umor. Vor apărea şi rubrici noi, de satiră şi reportaj. Vom modifica puţin structura de reportaje şi în loc de o pagină de reportaje o să avem două sau trei. Şi cea mai importantă modificare este cea referitoare la independenţă. Una dintre marile probleme este că, mai ales în 2009, un an electoral foarte greu, au fost presiuni editoriale, tentative de cenzură, unele nereuşite, altele, din păcate, reuşite. Vrem să aducem Caţavencu la momentul când nu aveam niciun fel de presiuni", spunea, la acea dată, şi Cătălin Prisăcariu.

La Academia Caţavencu au rămas, dintre fondatorii ziarului, Doru Buşcu, Ioan T. Morar şi Eugen Istodor.

La începutul lui martie, Ioan T. Morar, Eugen Istodor, Octav Mardale şi Viorel Moţoc au declarat pentru MEDIAFAX că nu aveau motive să plece de la publicaţia pe care au creat-o, precizând că spiritul Caţavencu nu se va stinge şi că acuzaţiile de cenzură sunt "o prostie".

Contactat de MEDIAFAX pentru a-şi spune părerea despre noua revistă, lansată în "spiritul Caţavencu", Ioan T. Morar le-a urat, puţin ironic, succes jurnaliştilor cu noua revistă. "Eu le urez succes şi norocul pe care îl merită", a spus Morar. Pe de altă parte, Eugen Istodor a spus că nu vrea să comenteze. "Orice comentariu înseamnă publicitate", a spus Istodor.

(Material realizat de Alexandra Buzas, alexandra.buzas@mediafax.ro)