Herta Müller: Premiul Nobel a schimbat doar viaţa mea pe dinafară

Scriitoarea Herta Müller este prezentă la Bucureşti pentru a participa, luni şi marţi, la o serie de evenimente care marchează lansarea, la Editura Humanitas, a unei serii de autor care îi este dedicată. Evenimentele dedicate scriitoarei fac parte din campania care marchează 20 de ani de la fondarea editurii.

Vizita în România a celebrei scriitoare a debutat, luni, cu o conferinţă de presă, la care a participat şi Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas.

"Altă dată, când am fost în România, nu am avut conferinţă de presă. Acum nu mai scap de conferinţe de presă. În viaţa mea particulară nu s-a schimbat nimic", a declarat Herta Müller.

Întrebată dacă îi este teamă că în România au rămas încă foşti membri ai Securităţii, Herta Müller a mărturisit: "Nu ştiu dacă mi-e teamă, nu mi-e teamă. Chiar dacă ştiu sau simt (că sunt urmărită, n.r.), nu mi-e frică". "Eu cred că ei sunt peste tot, că nu s-au dizolvat în aer şi persoanele sunt în ţară. Normal nu este, că au poziţii bune şi că au căzut în picioare", a adăugat scriitoarea. "Nu mi-e frică. Eu cred că intenţiile lor nu mai sunt aceleaşi care au fost în timpul dictaturii. Dacă vor să ştie unde mă duc..., treaba lor", a spus scriitoarea.

"Pentru România este mai rău decât pentru mine. Cred că fiecare care stă aici a sperat că, după căderea dictaturii, o să fie lucrurile clarificate. Cred că asta i-a dezamăgit pe toţi, nu numai pe mine. Dacă numărul şi densitatea unor persoane cu acest trecut este atât de mare (...) înseamnă că ei fac o clasă", a afirmat Herta Müller.

În ceea ce priveşte situaţia membrilor fostei Securităţi din România, aceasta a spus: "Treaba României nu este ca eu să mă simt acasă. Ar fi bine dacă nu ştiu câte milioane de români s-ar simţi acasă".

Scriitoarea a vorbit şi despre scriitorul Oskar Pastior, prietenul său, care i-a fost sursă de inspiraţie şi ajutor la scrierea romanului "Leagănul respiraţiei". Potrivit unei dezvăluiri din presa germană, poetul Oskar Pastior - a cărui detenţie de cinci ani într-un lagăr sovietic din anii '50 constituie subiectul celui mai recent roman ("Leagănul respiraţiei", tradus de curând la Humanitas Fiction) al laureatei premiului Nobel Herta Müller - a fost informator al Securităţii între 1961 şi 1968, anul în care a cerut azil politic în Republica Federală Germană.

"Oskar Pastior nu a avut ieşire. A venit din lagăr, a venit acasă şi a scris poezii (...) din aceste poezii i s-a făcut laţul. El a fost un om zdrobit (...) În declaraţia pentru angajament nu este vocabularul lui. Dacă el nu ar fi acceptat, ar fi fost închis. Rămânea să se spânzure sau să se interneze într-un spital psihiatric. Să cer asta este neomenesc", a declarat Herta Müller, adăugând că, în asemenea situaţii, "fiecare caz este un caz singular". Totodată, scriitoarea şi-a exprimat teama că descoperirea statutului de informator al lui Oskar Pastior ar putea fi, pentru nişte persoane fără scrupule, "un CEC în alb".

Herta Müller a mai spus că are o relaţie specială cu literatura, fiind foarte legată, în special, de cărţile care nu o ajută să evadeze, ci o învaţă ceva.

"Cărţile nu au fost pentru mine o modalitate de evadare (...) Cele mai preţioase cărţi au fost cele care nu mi-au dat voie să evadez. Le-am citit ca să învăţ ceva din ele. Cât am stat în textul ăla am avut senzaţia că acea carte mi-a dat un sprijin. Când mergeam în stradă, a doua zi, iar nu ştiam cum se poate trăi (...) Complicitatea asta m-a schimbat ca persoană", a explicat laureata premiului Nobel pentru literatură pe anul 2009.

Autoarea a mărturisit că, după ce a primit Nobelul, a mai scris câteva "colaje", încercând totuşi să păstreze tradiţionala sa perioadă de pauză de doi-trei ani între romane. "Nu scriu tot timpul. Mie îmi place să nu scriu", a spus scriitoarea.

Herta Müller a vorbit şi despre lucrurile care definesc România în viaţa ei. Astfel, scriitoarea a enumerat, în glumă: "mititei, zacuscă, vinete şi nişte oameni minunaţi pe care îi cunosc".

Pe de altă parte, întrebată dacă ar fi de acord să primească o distincţie din partea preşedintelui României, la propunerea unei asociaţii, Herta Müller a spus: "Nu colecţionez insigne". "Nu vreau", a mai spus Herta Müller, revenind asupra răspunsului său.

Evenimentele dedicate scriitoarei Herta Müller vor continua, luni seara, la Ateneul Român din Capitală, cu o lectură publică şi un dialog între laureata premiului Nobel şi Gabriel Liiceanu.

Totodată, marţi, de la ora 17.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Capitală va avea loc lansarea seriei de autor Herta Müller, cu romanele "Leagănul respiraţiei" şi "Călătorie într-un picior", şi o sesiune de autografe. Publicat în 1989, "Călătorie într-un picior", este primul roman scris de Herta Müller după ce a părăsit România.