Herta Müller şi Tomas Tranströmer, premiaţi cu Nobel, protestează faţă de schimbarea statutului ICR

Doi laureaţi ai premiului Nobel pentru literatură, scriitoarea de origine română Herta Müller şi poetul suedez Tomas Tranströmer, protestează faţă de schimbarea statutului Institutului Cultural Român, informează un comunicat ICR Stockholm.

344 afişări
Imaginea articolului Herta Müller şi Tomas Tranströmer, premiaţi cu Nobel, protestează faţă de schimbarea statutului ICR

Herta Müller (Imagine: AFP / MediafaxFoto)

Guvernul român a decis, la jumătatea lui iunie, prin ordonanţa de urgenţă 27/13.06.2012, că Institutul Cultural Român va trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, decizia fiind justificată de premierul Victor Ponta prin faptul că instituţia era "mult prea politizată".

În urma publicării în cel mai important cotidian suedez, Dagens Nyheter, a unui articol despre OUG 27/13.06.2012 şi despre schimbările pe care aceasta le anunţă în ceea ce priveşte conducerea şi strategia de programe a Institutului Cultural Român, lumea culturală suedeză a reacţionat printr-o scrisoare deschisă adresată Guvernului şi Senatului României, prin care se solicită "păstrarea ICR în forma sa actuală". Apelul este susţinut de aproape 200 de personalităţi culturale din Suedia, Finlanda, Norvegia şi Danemarca, acestora alăturându-li-se Herta Müller şi Tomas Tranströmer.

Scrisoarea deschisă se raportează la activitatea filialei suedeze a Institutului Cultural Român, care funcţionează la Stockholm din 2006, subliniind faptul că instituţia "a înregistrat succese excepţionale", că a promovat, de-a lungul timpului, artişti din diverse zone culturale, de generaţii şi convingeri diferite, şi că a activat pe întregul teritoriu al Suediei, "ajungând, prin programele sale, la foarte mulţi oameni". "Toţi cei interesaţi de cultură, indiferent de naţionalitate", continuă scrisoarea, "s-au putut bucura de programele ICR Stockholm, iar interesul a fost foarte mare - serile organizate de institut s-au desfăşurat deseori cu sala plină şi au generat un mare interes şi din partea presei". Autorii protestului afirmă că "ICR Stockholm şi-a câştigat o poziţie unică printre scenele culturale din capitala Suediei", unul dintre efectele generate de activitatea sa fiind înfiinţarea editurii 2244, specializată în literaturile din jurul Mării Negre, în special cea română.

Scrisoarea a fost iniţiată de poeta şi traducătoarea Cecilia Hansson. Printre semnatari se regăsesc mai mulţi membri ai Academiei Suedeze (scriitorii Kjell Espmark, Göran Malmqvist şi Anders Olsson) şi ai Academiei De Nio (Madeleine Gustafsson, Agneta Pleijel, Niklas Rådström, Anders Öhman), directorul Bibliotecii Nobel a Academiei Suedeze, Lars Rydquist, preşedintele PEN Clubului suedez, Ola Larsmo, şi alţi foşti şi actuali membri din conducerea PEN (Henrik C Enbohm, Kerstin Lundberg, Monica Nagler, Ola Wallin), europarlamentarul Alf Svensson, fost ministru şi preşedinte de partid, poetul Bengt Berg, membru al Parlamentului suedez, violonista Anna Lindal, decanul Facultăţii de Arte a Universităţii din Göteborg şi vicepreşedintele Academiei Regale de Muzică din Stockholm, cunoscuta regizoare de teatru şi film Suzanne Osten, artista de renume internaţional Marianne Lindberg De Geer, scriitorul Magnus Florin, secretar literar al Teatrului Dramatic Regal, scriitorii Helena Boberg, Sigrid Combüchen, Ulf Eriksson, Aris Fioretos, Jörgen Gassilewski, Gunnar Harding, Magnus Jacobsson, Arne Johnsson, Katarina Kieri, Agneta Klingspor, Åsa Maria Kraft, Helga Krook, Maria Küchen, Monica Lauritzen, Martina Lowden, Marie Lundquist, Carl-Johan Malmberg, Jasim Mohamed, Thomas Nydahl, Per Planhammar, Eva Runefelt, Eva Ström, Andrzej Tichý, Aino Trosell, Magnus William-Olsson, jurnaliştii Alberte Bremberg, Andreas Engström, Eva af Geijerstam, Madeleine Grive, Cecilia Hagen, Lisa Irenius, Audun Lindholm, Hynek Pallas, Annina Rabe, Göran Sommardal, Guido Zeccola, Birgitta Wallin, traducătorii Anders Bodegård, Aimée Delblanc, Inger Johansson, Lars Kleberg, Ervin Rosenberg, Jan Stolpe, Bodil Zalesky, muzicienii Magnus Andersson, George Kentros, Mårten Landström, Eva Lindal, Miklós Maros, Ivo Nilsson, Jörgen Pettersson, actorii Christian Fex, Angela Kovács, Marie Richardson, personalităţi din lumea artei (Helena Holmberg, Cato Lein, Jonas (J) Magnusson, Misha Pedan, Pia Sandström, Lina Selander, Fia-Stina Sandlund, Niclas Östlind), cadre universitare (Ingmar Lemhagen, Hans Ruin, Tom Sandqvist, Ingmar Söhrman, Marcia Sá Cavalcante Schuback, Clas Zilliacus), reprezentanţii mai multor edituri suedeze (Mattias Axelsson, Catarina Berg, Styrbjörn Gustafsson, Fredrik Lind, Ingemar Nilsson), precum şi membri marcanţi ai diasporei româneşti din Suedia (Ştefan şi Kuki Constantinescu, Dorinel Marc, Cristian Marina, Corina Oprea).

Textul scrisorii comune accentuează, de asemenea, faptul că activitatea de până acum a institutului a avut o mare diversitate şi reprezentativitate, iar ameninţările de politizare a acesteia inspiră "teamă şi îngrijorare", "aceste tendinţe neavându-şi locul într-o democraţie".

Petiţia a putut fi semnată între 28 iunie şi 2 iulie, pe site-ul http://www.namninsamling.com/site/get.asp?protestbrev_RKIS. Luni, scrisoarea va fi trimisă Guvernului şi Senatului României, împreună cu lista semnatarilor şi comentariile acestora.

OUG 27/13.06.2012 stabileşte că, în termen de maximum 15 zile de la emiterea ei, plenul Senatului va numi atât conducerea operativă a ICR, cât şi membrii consiliului de conducere.

Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreşedinţi, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului. Mandatul vicepreşedinţilor va fi de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii.

Ordonanţa Guvernului stabileşte că funcţia de vicepreşedinte al institutului este incompatibilă cu cea de membru al unui partid politic, fără însă nicio referire din acest punct de vedere la preşedintele instituţiei.

Institutul este condus în prezent de Horia Roman Patapievici, din postura de preşedinte, şi de Tania Radu şi Mircea Mihăieş, din postura de vicepreşedinţi.

Până în prezent, Institutul Cultural Român a funcţionat sub autoritatea preşedintelui României, care este şi preşedintele de onoare al Institutului.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici