Mircea Cantor, la prima expoziţie personală în ţară: Nu am fost niciodată supărat pe România

Artistul plastic Mircea Cantor a fost prezent, miercuri seară, la vernisajul primei sale expoziţii personale autohtone - "Q.E.D." - şi a vorbit pentru MEDIAFAX despre "supărarea" pe ţara sa natală şi despre decizia de a expune, în cele din urmă, şi în România.

Imaginea articolului Mircea Cantor, la prima expoziţie personală în ţară: Nu am fost niciodată supărat pe România

Mircea Cantor, la prima expoziţie personală în ţară: Nu am fost niciodată supărat pe România

Premiera din România - expoziţia "Q.E.D", deschisă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) din Capitală - este pentru Mircea Cantor "o ocazie inedită de a prezenta lucrările publicului românesc". "Sunt lucrări care mi-au marcat parcursul în ultimii 15 ani şi lucrări care astăzi sunt în colecţii foarte importante, care au fost premiate şi care foarte de mult nu au fost văzute", a spus Mircea Cantor pentru MEDIAFAX.

În ceea ce priveşte aşteptările de la publicul românesc, artistul spune că nu are niciun fel de aşteptări, ci lasă fiecăruia alegerea în ceea ce priveşte modul de percepţie al operei sale. "Nu am nicio aşteptare de la niciun public, în general", a spus Mircea Cantor.

Referitor la "supărarea" pe România, de care s-a tot vorbit în ultimii ani şi la decizia de a-şi prezenta lucrările în ţara natală, după aproximativ 15 ani de la cucerirea pieţei de artă internaţionale, Mircea Cantor spune pentru MEDIAFAX: "Nu am fost niciodată supărat pe România. Trebuia să am un motiv să fac acest lucru. Aşa s-au aşezat astrele". "Nu a fost ceva particular care să îmi impună această decizie. A venit momentul, poate", a mai spus artistul cu privire la decizia de a expune, în cele din urmă, în România.

Expoziţia deschisă miercuri seară la MNAC va putea fi vizitată de public timp de un an, acesta fiind cel mai amplu eveniment de gen dedicat vreodată artistului român.

Într-una dintre camerele de la parterul MNAC, artistul a asamblat o casă tradiţională românească, din lemn, fără acoperiş de data aceasta, o abordare ironică a grandorii clădirii care îi găzduieşte expoziţia. Pe tavanul încăperii, artistul anunţa, cu litere asimetrice, "Cer Variabil". În aceeaşi încăpere, repetitiv şi aproape obsedant, un copil declară din ecranul unui monitor "I Decided Not To Save The World/ Am decis să nu salvez lumea", o lucrare-mesaj pe care artistul a realizat-o în 2011.

Lucrarea "Prag resemnat", care oscilează poetic între local şi universal, este plasată în tandem cu intervenţiile in situ ale lucrării "DNA Kiss" şi supravegheată de pe plafon de "Cer Variabil". Prin aceste vecinătăţi, Cantor orchestrează o discuţie complexă despre strămutare/ relocare, fragilitate, certitudine şi anxietate, raportându-se într-un mod critic la istoricul Casei Poporului pentru a cărei construire s-a apelat în anii '80 la un număr impresionant de meşteri anonimi, artizani şi artişti care au dat formă monumentului puterii absolute.

Mircea Cantor s-a exprimat artistic prin imagine - fotografii şi video - prin culoare şi texturi diferite. Piesele expoziţiei asupra cărora publicul s-a oprit cel mai mult au fost "Wind Orchestra" (2012) - imagine video a unui băieţel ce construieşte piloni din cuţite de bucătărie dispuse cu vârfurile în sus, pe care apoi le dărâmă dintr-o suflare -, fotografia intitulată "All Directions/ Toate direcţiile" - imaginea clasică a autostopistului căruia, de această dată, îi lipseşte destinaţia, pancarta fiind nescrisă -, imaginea nud a celor trei femei de diferite origini, caucaziană, asiatică şi africană, pe care artistul a numit-o sugestiv "Europe supported by Africa and Asia (after William Blake)/ Europa susţinută de Africa şi Asia (după William Blake)", precum şi lucrarea "Sic Transit Gloria Mundi" (2013), pentru care Mircea Cantor a colaborat cu actriţa Monica Bîrlădeanu.

Despre colaborarea cu artistul, Bîrlădeanu a povestit pentru MEDIAFAX: "Colaborarea cu Mircea a început în ianuarie. M-a sunat şi mi-a spus că are în minte o lucrare pe care vrea să o facă cu mine şi dacă aş fi disponibilă în februarie. Mi-a spus ideea despre care eu ştiam de pe site-ul lui şi ştiam că «Sic Transic Gloria Mundi» este o obsesie aproape recurentă pentru el. Este una dintre lucrările faţă de care am avut o reacţie aproape viscerală şi am spus imediat «Da». Asta s-a transformat într-o experienţă absolut fabuloasă, aprope mistică".

Referitor la procesul de creaţie în sine, Monica Bîrlădeanu a declarat: "Mircea e un om care are o idee foarte clară despre ceea ce vrea să facă. În acelaşi timp, este pregătit pentru toate lucrurile, accidentele care se întâmplă în timpul procesului artistic, dar îşi urmează destul de fidel viziunea. Şi are o precizie care nu are precedent. Nu am regăsit-o la nimeni până acum".

"S-au tras multe «duble», pentru că flacăra se comportă în mod diferit şi este foarte greu să o controlezi şi trebuia şi ca Mircea să se sincronizeze cu progresia ei pe corpul meu. M-am ars de cel puţin 14 ori", povesteşte actriţa.

Monica Bîrlădeanu mărturiseşte, de asemenea, despre colaborarea cu Mircea Cantor că a fost una "excepţională". "Greu sau uşor, nu pot să cuantific. Mai degrabă una înălţătoare", a explicat aceasta.

"Q.E.D." este cea mai amplă prezentare a operei lui Mircea Cantor de până acum, cuprinzând 30 de titluri: fotografii, filme, desene şi sculpturi, de la "Originea lumii" (după Courbet), din 1999, o lucrare ce l-a determinat pe Cantor să părăsească România şi să se stabilească în Franţa, până la mai recentul film "Sic Transit Gloria Mundi" (2012) şi lucrările produse special pentru această expoziţie - "Business Class Worried" şi noua serie de fotografii "Sic Transit...", în care Monica Bîrlădeanu "re-actează" arderea flăcării "vanităţii".

"Sic Transit Gloria Mundi" este o fuziune între imaginea Vanităţii şi reflecţia asupra disparităţilor economice. Filmul este prezentat în dialog cu "Holy Flowers" (fotografii alb/ negru cu arme israeliene, reflectate caleidoscopic) şi "Fishing Fly" (un avion de vânătoare construit din butoaie de benzină reciclate şi accesorizat cu un cârlig auriu de pescuit, supradimensionat). Binecunoscutele filme "Deeparture" şi "Wind Orchestra" împărtăşesc preocuparea pentru anxietatea şi sublimarea violenţei, precum şi felul în care aceasta poate fi indusă metaforic şi instituită politic. Expunerea este concepută pentru a provoca (auto)reflecţia.

"Quod Erat Demonstrandum" - titlul autoironic - contrabalansează ambiţia artistului de a crea lucrări unice şi universale, de a opera artistic în zona declaraţiilor irefutabile. Lucrări precum "Unpredictable Future", "All the Directions" şi "Cer Variabil" reproduc această indecizie între abordarea tranzitivă şi incertitudinile interpretative ce apar în momentul în care declaraţiile artistice îi întâlnesc receptorii.

Expoziţia Mircea Cantor "Q.E.D." va rămâne deschisă timp de un an, până pe 13 aprilie 2014 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. În luna septembrie, sunt programate evenimente speciale şi schimbarea proiecţiilor video. "Lucrarea Eyes Starring to My Absence" va putea fi văzută la intrare, doar în zilele de luni şi marţi, când muzeul este închis pentru public.

Născut în 1977, în Oradea, Mircea Cantor locuieşte şi lucrează în Paris şi Cluj. Printre expoziţiile personale ale artistului se numără "Ciel Variable" (Frac Champagne-Ardennes, Reims, 2007), "The Title Is the Last Thing" (Philadelphia Museum of Art, 2006) şi "Burn to be Burnt" (GAMEC, Bergamo, 2006). Expoziţiile de grup la care a mai participat includ 4th Berlin Biennial for contemporary art (Berlin, 2006), "Power Play" (Artpace, San Antonio, Texas, 2007), "Brave New Worlds" (The Walker Art Center, "Minneapolis" şi "Airs de Paris", Centre Pompidou, Paris, 2007). În 2004, Cantor a primit premiul societăţii franceze de mecenat artistic Paul Ricard, acordat anual unui artist considerat cel mai reprezentativ de pe scena artei tinere din Franţa. În 2008, el a fost nominalizat la premiul Artes Mundi. Artistul este cofondator şi coeditor al revistei Version, înfiinţată în 2001, la Cluj. În 2011, artistul a primit premiul Marcel-Duchamp, la cea de-a 38-a ediţie a Târgului Internaţional de Artă Contemporană (FIAC) de la Paris. Artistul român Mircea Cantor a primit acest premiu din partea Asociaţiei pentru Distribuţie Internaţională de Artă Franceză, pentru "Fishingflies", o sculpură-instalaţie făcută din harpoane ornate fixate pe avioane realizate din recipiente metalice, fire de nailon, plase pescăreşti şi bambus.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici