Mircea Toma a cerut CNA să facă istorie şi să interzică spoturi RMGC. CNA: spoturile nu încalcă legea

Mircea Toma a cerut CNA să interzică spoturile de promovare pentru proiectul de exploatare de la Roşia Montană, pentru că "stimulează comportamente dăunătoare mediului", precizând că CNA are posibilitatea astfel să facă istorie, însă Consiliul a considerat că aceste clipuri nu încalcă legea.

674 afișări
Imaginea articolului Mircea Toma a cerut CNA să facă istorie şi să interzică spoturi RMGC. CNA: spoturile nu încalcă legea

Mircea Toma a cerut CNA să facă istorie şi să interzică spoturi RMGC. CNA: spoturile nu încalcă legea (Imagine: Cristina Nichitus/Mediafax Foto)

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de joi, spoturile publicitare pentru Roşia Montană difuzate pe posturile de televiziune şi radio în lunile februarie - martie. De asemenea, CNA a analizat o reclamaţie primită de Active Watch-Agenţia de Monitorizare a Presei şi l-a audiat pe Mircea Toma, preşedintele Active Watch, prezent la şedinţa CNA.

Mircea Toma a spus că toate spoturile publicitare, difuzate pe televiziune sau radio, care promovează proiectul de exploatare a aurului de către Roşia Montană Gold Corporation încalcă articolul 29 punctul g din Legea audiovizualului, potrivit căruia "Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiţii: să nu stimuleze comportamente dăunătoare mediului".

Mircea Toma a atras atenţia că respectivele spoturi promovează beneficiile proiectului de exploatare minieră - beneficii financiare şi locuri de muncă, încurajând comportamentele care dăunează mediului.

"Uniunea Europeană nu acceptă comunicarea comercială care promovează comportamente dăunătoare mediului. Reclamele despre care vorbim noi promovează proiectul de la Roşia Montană pentru că el generează locuri de muncă. Viitorii muncitori pentru care face campanie RMGC urmează să arunce în aer patru munţi, să umple o vale cu un iaz de reziduri (...) este o intervenţie descrisă în proiect, în documentaţia depusă la Ministerul Mediului, pentru acordul de mediu, şi care descrie detaliat care este impactul asupra mediului (...) Promovarea job-urilor pentru acest tip de activitate înseamnă în mod natural o încurajare a comportamentelor care dăunează mediului (...) O atitudine a CNA care ar fi fermă pe acest subiect ar avea consecinţe în comportamentul populaţiei. Până una alta, are efect asupra comportamentului populaţiei campania despre care vorbesc", a spus Mircea Toma.

El a spus că, potrivit unui studiu sociologic, realizat în noiembrie 2011, 46% dintre români ştiu că proiectul acesta distruge mediul. Totuşi 64% dintre aceştia susţin proiectul, pentru că el produce locuri de muncă, după cum susţin 78% dintre români. "Este o campanie foarte eficientă, care transmite populaţiei ideea că, dacă ai job-uri, merită să distrugi mediul. Această ierarhie valorică este contrară intenţiei textului de lege, care este inspirat dintr-un sistem de valori pe care Uniunea Europeană încearcă să-l promoveze, şi anume să punem respectul faţă de mediu şi faţă de sănătate înaintea altor interese sociale", a spus Toma.

El a precizat că Active Watch nu cere CNA să se pronunţe asupra proiectului în sine. "Noi ne adresăm dumneavoastră doar cu privire la acest mesaj promoţional, care este, din punctul nostru de vedere, dăunător, pentru că el acoperă o activitate nocivă pentru mediu, promovând o altă calitate a proiectului şi anume că generează locuri de muncă sau că aduce foarte mulţi bani", a precizat Toma.

El a precizat că bănuieşte că, până în prezent, CNA nu a folosit în deciziile luate acest articol din Legea audiovizualului care face referire la comportamentele dăunătoare mediului.

"Aţi avut atitudini din această familie atunci când a fost interzisă publicitatea la ţigări, dar şi asta a fost importată. Mai recent, aţi avut o atitudine în acelaşi spirit, interzicând publicitatea la ţigările electronice. Nu este exact aceeaşi paradigmă, pentru că vorbim (în cazul RMGC, n.r.) despre un tip de publicitate care prezintă faţa roz a lucrurilor, în timp ce în spate se petrece şi altceva. Nu spun că partea roz este mincinoasă, dar ceea ascunde acest tip de publicitate este foarte dăunător, pentru că modifică gândirea, mentalitatea populaţiei căreia i se adresează, promovând alte valori ca prioritare în faţa celor care înseamnă grijă faţă de mediu. Ştiu că e nevoie de curaj, nu am venit cu speranţe foarte mari la dumneavoastră, pentru că ştiu că lobby-ul companiilor este mai puternic decât al unor organizaţii neguvernamentale, dar puteţi face istorie. Vă încurajez", le-a spus Mircea Toma membrilor CNA.

Valentin-Alexandru Jucan, membru al CNA, a spus că, în eventualitatea în care membrii Consiliului vor lua o decizie că aceste spoturi reprezintă o promovare a unor acţiuni care dăunează mediului, de fapt s-ar pronunţa cu privire la acest proiect.

"Nu este de competenţa noastră şi oricât de mult lobby ar face această companie, legea pentru mine este ceva sfânt, iar legea în această fază se află în curtea Ministerului Mediului (...) Am vizionat şi reclamele şi nu reuşesc să găsesc în acele reclame un gest care să mă împingă să am un comportament dăunător mediului. Văd că este susţinută campania, promovând locurile de muncă, ceea ce mi se pare un drept (...) Până ce instituţiile cu adevărat competente nu se pronunţă, nici noi nu ne putem pronunţa", a spus Jucan.

El a citat din date puse la dispoziţie de RMGC, potrivit cărora, din 12.472 de articole care au apărut în toată presa în 2011, 34% au fost pozitive, 30% neutre şi 36% negative. "Ei practic nu cred că au încercat să fenteze spre un verdict al nostru. Cred că o decizie a CNA este prematură în acest moment", a spus Jucan.

Pe de altă parte, Lorand Turos, un alt membru al CNA, a spus că, dacă este acceptată logica lui Mircea Toma, Consiliul trebuie să interzică şi publicitatea la autoturisme, pentru că şi utilizarea acestora este dăunătoare mediului. "Orice activitate umană este dăunătoare mediului", a spus Lorand Turos.

"Nu spunem că desfiinţăm poluarea din România, dar nu o promovăm la televizor", a spus Mircea Toma.

El a mai spus că va merge prin analogie cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care, deşi primeşte foarte multe sesizări, alege să intervină împotriva "celor mai importante şi care au valoare de simbol". "Noi considerăm că ceea ce se întâmplă la Roşia Montană are valoare de simbol", a spus Toma.

El a precizat că avizul de mediu este cerut de RMGC "în valuri de opt - nouă ani" şi nu este relevant pentru cazul de faţă, în care CNA trebuie să judece "dacă se promovează activităţi durabile sau nu" în mediul audiovizual.

La rândul său, Christian Mititelu, membru al CNA, a declarat că spoturile RMGC "stimulează o mentalitate potrivit căreia o prioritate socială, locală (reducerea şomajului într-o zonă) primează asupra interesului faţă faţă de protecţia mediului şi a sănătăţii publice". Mititelu a spus că, în acest sens, vede aplicabilitatea articolului 29, literele f şi g din Legea audiovizualului, potrivit căruia "Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiţii: f) să nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătăţii sau siguranţei populaţiei; g) să nu stimuleze comportamente dăunătoare mediului".

El a mai spus că obiecţia ridicată de Mircea Toma i se pare justificată. "Este clar că se promovează o mentalitate, aceea că o prioritate socială, limitată geografic şi ca amploare, adică crearea unui număr destul de limitat de locuri de muncă în zona respectivă, primează în faţa interesului general pentru mediu, pentru protecţia mediului şi pentru sănătatea publică. În acest sens, cred că demersul este justificat. Părerea mea personală este că aceste reclame folosesc şi tehnici subliminale, ele creează o presiune asupra decidenţilor. Nu cunosc alte situaţii în istoria recentă a României când cineva să fi dus o campanie atât de intensă şi amplă ca să influenţeze decizii pe care trebuie să le ia Executivul, nu Ministerul Mediului, care este o rotiţă (...) Evident, în primul plan acum este Ministerul Mediului, pentru că, de opt ani, nu reuşeşte să se pronunţe. Dacă nu se pronunţă încă 20 de ani, putem să acceptăm că o situaţie atât de intensă pe toate televiziunile poate să continue 20 de ani, fără ca CNA să ia în discuţie lucrul ăsta?", a mai spus Mititelu.

Narcisa Iorga a spus că nu ştie unde în reclamele respective poate fi aplicat articolul 29, litera g din Legea audiovizualului.

"Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau credinţelor sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă. Practic, dumneavoastră ne îndemnaţi să cenzurăm gândurile celor care privesc la acest spot şi nu sunt de acord cu această propunere", a spus Narcisa Iorga. Referitor la lobby-ul pe care îl face RMGC, Narcisa Iorga i-a spus lui Toma: "Avem un coleg care vă susţine ca vicepreşedinte al unui ong", a spus Iorga, referindu-se la faptul că Christian Mititelu este vicepreşedinte al Alianţei Civice.

"Eu am gândit intervenţia CNA în sens pozitiv", a spus Toma.

"Orice proiect minier care transformă nişte munţi în nişte cariere poate fi considerat că distruge mediul. Ministerul Mediului nu s-a pronunţat de atâţia ani, deci noi nu suntem condiţionaţi în niciun fel de nicio altă decizie şi avem dreptul la interpretarea noastră pe lege. Suntem liberi să interpretăm conform legii audiovizualului", a spus şi Răsvan Popescu, preşedintele CNA. În ceea ce priveşte comparaţia cu automobilele, care sunt dăunătoare pentru mediu, dar sunt promovate prin campanii publicitare, Popescu a spus că "maşinile sunt autorizate", în timp ce în cazul exploatării de la Roşia Montană "nu există un aviz".

Pe de altă parte, Bogdan Naumovici, cel care a creat spoturile RMGC, a spus, referindu-se la cuvântul "dăunător", că este o etichetă, pe care cineva abilitat din această ţară este dator să o pună sau nu proiectului RMGC. "Până acum nu a pus nimeni o astfel de etichetă (...) Noi nu am vorbit niciodată despre distrugerea mediului (...) Am vorbit despre cum se vor curăţa apele toxice, prezente acum la Roşia Montană, despre cum se va împăduri şi cum se va reecologiza (...) Am spus că proiectul face locuri de muncă şi aduce foloase economice întregii Românii. Nu încurajăm pe nimeni să distrugă mediul", a spus Naumovici.

El a mai spus că scopul campaniei este ca oamenii să înţeleagă că în zona aceea este un şomaj de peste 80% şi că oamenii de acolo - calificaţi ca mineri - au dreptul să-şi susţină nevoia pentru locuri de muncă. "Ei chiar au o şansă să muncească în meseria lor (...) Mi se pare onest să poată să-şi promoveze această doleanţă absolut legitimă", a mai spus Naumovici.

Andreea Năstase, vicepreşedinte de comunicare la Roşia Montană Gold Corporation, a spus: "De trei ani de zile, noi am demarat o campanie integrată de informare cu o componentă foarte vizibilă de advertising, dar este o campanie de informare şi nu de manipulare sau de presiune asupra nimănui. În urma sondajelor sociologice, am remarcat faptul că populaţia României ştie foarte puţine fapte despre efectul Roşia Montană şi ştie foarte multe mituri. Atunci campania noastră este o campanie reactivă de corectare a miturilor".

Ea a mai spus că, în septembrie - octombrie 2009, RMGC a derulat o campanie care promova beneficiile pentru mediu ale proiectului Roşia Montană. "În fiecare zi, 12 milioane de litri de ape acide se scurg în Arieş, apa această roşie, contaminată, dă numele localităţii Roşia Montană", a spus Andreea Năstase, precizând că, înainte de începerea exploatării, proiectul Roşia Montană vizează tratarea acestei ape. "Da, se taie nişte copaci, în mare parte vegetaţie spontană (...) însă legea te obligă să plantezi de trei ori mai mulţi copaci decât tai. Înainte de demararea lucrărilor de exploatare, compania noastră va planta o mie de hectare înainte să taie primul copac", a spus Andreea Năstase, precizând că tehnologia aplicată va fi una modernă şi sigură.

În urma discuţiilor care au durat circa două ore, CNA a decis că spoturile RMGC nu încalcă legislaţia audiovizualului şi pot fi difuzate în continuare pe posturile de televiziune şi radio.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici