Moldova păstrează „Istoria românilor” în școli, în ciuda criticilor privind discriminarea etnică

Ministrul Educației din Republica Moldova a anunțat că școlile vor continua să predea disciplina „Istoria românilor”, sfidând recomandarea oficială de schimbare a denumirii pe motiv de discriminare etnică.

Decizia vine pe fondul unei controverse tot mai largi legate de noul manual școlar, intitulat „Istoria românilor și Istoria generală”, criticat de comunitatea evreiească și de cea rusă, potrivit informațiilor furnizate marți de Reuters.

În școlile din Republica Moldova va continua predarea disciplinei „Istoriei românilor”, în ciuda recomandărilor oficiale care califică acest lucru ca discriminatoriu față de minoritățile etnice, a anunțat Dan Perciun, ministrul Educației.

Alegeri prezidențiale 2025: Ce promisiuni au făcut principalii candidați românilor pentru viitorul țării

„Continuăm în aceeași direcție ca până acum”, a declarat Perciun în mesajul său săptămânal publicat online, adăugând că „După 150 de ani de rusificare, credem că putem și trebuie să studiem istoria românilor în școlile noastre.”

Ministrul a precizat că nu se simte obligat să respecte recomandarea consiliului de a schimba titlul materiei într-unul mai neutru, care să reflecte mai bine diversitatea etnică a țării.

Poziția oficialului din școlar din Moldova vine pe fondul unei alte controverse, legate de un nou manual școlar, intitulat „Istoria românilor și Istoria generală”, criticat de partidele pro-ruse și de comunitatea evreiască din Moldova.

Acestea acuză că materialul didactic exagerează legăturile istorice ale Moldovei cu România și minimalizează rolul regimului lui Ion Antonescu în Holocaust.

Comunitatea evreiască a cerut retragerea manualului

Alexander Bilinkis, președintele comunității evreiești din Moldova, a solicitat public retragerea manualului, spunând că „subestimează amploarea pogromurilor naziste și a deportărilor în masă ale evreilor”. Potrivit mai multor experți și istorici locali care aprobă poziția lui Bilinkis, manualul ar trata cu superficialitate crimele regimului Antonescu și evită să prezinte în mod obiectiv responsabilitatea autorităților române în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Controversa este alimentată și de situația politică actuală. Președinta Maia Sandu urmărește aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2030 și acuză Federația Rusă de tentative de destabilizare a guvernului său, iar climatul tensionat face din politicile educaționale și din istoria predată în școli subiecte extrem de sensibile.

Pentru a răspunde criticilor, Ministerul Educației a lansat o dezbatere națională, la care participă profesori, istorici, ONG-uri și reprezentanți ai minorităților etnice. Concluziile consultărilor vor fi analizate de autorități pentru a decide dacă manualul va fi menținut, modificat sau retras din sistemul de învățământ.

Transnistria a interzis deja ”Istoria românilor” în școlile din regiune

În regiunea separatistă Transnistria, autoritățile locale au anunțat deja din februarie interzicerea manualului, pe motiv că ar justifica crimele comise de naziști și ar promova o viziune falsificată asupra istoriei, prezentându-l pe Antonescu ca pe un eliberator.

Oficial, Moldova recunoaște Holocaustul, iar regimul Antonescu este considerat responsabil pentru deportările și uciderea în masă a zeci de mii de evrei în Basarabia și Transnistria, fapt susținut și de cercetările internaționale.

Potrivit ultimului recensământ, 77,2% din populația Republicii Moldova se identifică drept moldoveni, iar 7,9% drept români, deși această distincție este adesea vagă, având în vedere că ambele grupuri vorbesc limba română.

În Moldova există și comunități numeroase de ruși, ucraineni și alte etnii, iar limba rusă este în continuare larg vorbită.