Muzeul Ororilor Comunismului în România invită publicul la vernisajul „Miopie Istorică”

Muzeul Ororilor Comunismului în România alături de Muzeul Municipal Călăraşi are plăcerea de a vă invita sâmbătă, 16 martie 2024 începând cu ora 12:00 la vernisajul expoziţiei de artă contemporană a lui Sever Petrovici-Popescu, intitulată „Miopie istorică”, proiect curatoriat de Ioana Marinescu. Expoziţia prezintă o serie de fotosculpturi, bazate pe o cercetare artistică privind episodul deportărilor din Bărăgan din 1951.

161 afișări
Imaginea articolului Muzeul Ororilor Comunismului în România invită publicul la vernisajul „Miopie Istorică”

Muzeul Ororilor Comunismului în România invită publicul la vernisajul „Miopie Istorică”

Expoziţia este deschisă în perioada 16 martie 2024 - 14 aprilie 2024, iar programul de vizitare este de luni până sâmbătă, orele 09:00 - 17:00.

Preţ bilet: intrarea este liberă

Accesul la vernisaj este gratuit

Expoziţia „Miopie Istorică” realizată de Sever Petrovici-Popescu şi curatoriată de Ioana Marinescu este un proiect muzeal itinerant, produs de Muzeul Ororilor Comunismului în România. Desfăşurată în perioada octombrie 2023 - februarie 2024 la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti, 1.500 de vizitatori au trecut deja pragul expoziţiei, luând contact direct cu fenomenul deportărilor din Bărăgan. Prin prezenţa la Muzeul Municipal Călăraşi, ne-am asumat în continuare, cele două obiective principale, anume: educarea publicului larg cu privire la episodul 1951 şi familiarizarea privitorului cu arta contemporană practicată Sever Petrovici-Popescu. Prin urmare, pentru a facilita accesul publicului la expoziţie şi la dezbaterea rezultată din desfăşurarea demersului artistic, s-au întreprins acţiuni în vederea încheierii unor parteneriate strategice cu diferite instituţii culturale. În perioada următoare vom începe concretizarea acestora pentru a itinera expoziţia şi în alte oraşe din ţară.

În „Miopie Istorică”, Sever Petrovici-Popescu foloseşte instrumentarul artistic pentru a înfăţişa şi a reaminti publicului larg o pagină de istorie prea puţin cunoscută şi dezbătută în cărţile de istorie: deportările în Bărăgan. În timpul regimului comunist din România, deportarea a fost o măsură cu caracter represiv, al cărei scop l-a reprezentat izolarea şi marginalizarea celor definiţi ideologic ca „duşmani ai poporului”. În urma acţiunii de dislocare din 18 iunie 1951, aproximativ 44000 de persoane au fost obligate să-şi mute domiciliul în Câmpia Bărăganului. Acest fapt a presupus strămutarea din propria locuinţă sub ameninţarea armei şi formarea unor comunităţi noi cu resurse precare. Treptat, cele 18 sate proaspăt formate au fost părăsite, din ele, rămânând azi doar câteva case în Dâlga Nouă, Rubla şi Fundata.

Vă propunem să descoperiţi fotosculpturile artistului şi „arheologia memoriei” pe care Sever Petrovici-Popescu o practică prin intermediul artei sale. Artistul documentează o lume dispărută, o cercetare simbolică şi ritualică. Mărturiile sunt puţine şi de multe ori impalpabile. Pe locul satelor întemeiate de deportaţi au rămas urme doar pentru „arheologii memoriei.” El face interviuri cu cei care au trăit experienţa deportării şi încearcă prin lucrările lui să surprindă un spirit al locului, încapsulat în zidurile unor foste CAP-uri şi alte câteva urme, rămăşiţe ale locuirii din acei ani. În rest, cer şi pământ, peisaje ale absenţei sunt martori muţi ai unor experienţe şi fapte care sunt greu de pus în cuvinte, cu atât mai mult în imagini.

Mulţumiri pentru materiale documentare şi sprijin domnului Leonard Câmpeanu, preşedintele filialei Bucureşti a Asociaţiei foştilor deţinuţi politici din România (AFDPR), Florin Rădulescu, şef serviciu, Serviciul Municipal pentru Promovarea Patrimoniului Local, Cosmin Budeancă, Redactor-şef „Memoria” - revista gândirii arestate, preot paroh Marian Mihail, parohia Drajna şi echipei Muzeului Hărţilor.

Sever Petrovici-Popescu (n. 1986) trăieşte şi activează în Bucureşti. A absolvit secţia Foto Video de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. În 2021 a terminat un doctorat despre fotosculptură în care analizează modul în care o fotografie poate exista material dincolo de limitările suportului bidimensional tradiţional. Are o activitate expoziţională intensă în ţară şi străinătate, cu expoziţii personale şi de grup, din care menţionăm „Monumente Personale” la Palatul Mogoşoaia sau „The moved stone” la Instituto Politécnico di Tomar Gallery, Tomar Portugalia în 2018. În 2021 participă la SNAC, în 2022 la expoziţia „CELĂLALT | L'ALTRO | THE OTHER ONE” alături de grupul Altul Nu e Negarea Mea, la IRCCU Veneţia şi la Zilele sculpturii Bucureştene în 2023. https://severpetrovicipopescu.com

Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărţilor şi doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artişti. Din interesele sale profesionale fac parte imaginea hărţilor în arta contemporană. Este autor de texte şi editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, apărute la Editura Vellant, care prezintă opera artiştilor contemporani bucureşteni.

Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) s-a implicat din anul 2021 atât ca organizator, dar şi ca participant la evenimente precum: comemorările din 18 iunie la Timişoara, alături de Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, Conferinţa „70 de ani de la Deportările din Bărăgan” organizată în parteneriat cu Facultatea de Istorie şi stagii de practica realizate cu studenţii Facultăţii de Istorie la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici. Cea mai

recentă expoziţie care abordează şi subiectul deportării este „ROMLAG 1945-1965”, pornită

de la Muzeul Hărţilor, astăzi devenită expoziţie itinerantă. https://www.mocr.ro/

Muzeul Municipal Călăraşi funcţionează în clădirea fostei primării a oraşului Călăraşi, un imobil construit în anii 1886-1887 după planurile arhitectului Ion Socolescu. De la 1 ianuarie 1888 până la începutul anului 2013, a fost folosit ca Palat Comunal, Primărie, Sfat Popular, Bibliotecă şi din nou Primărie. Din 19 septembrie 2014 a fost inaugurat ca sediu al Muzeului Municipal. La începutul colecţiei, aceasta era formată predominant din obiectele puse la dispoziţie gratuit de domnul Florin Rădulescu. Din 2014 şi până în prezent, colecţia s-a extins cu obiecte şi artefacte provenită din donaţiile călărăşenilor şi a vizitatorilor de pretutindeni. Muzeul Municipal Călăraşi este un exemplu de bune practici în ce priveşte parteneriatul public - privat. De-a lungul timpului, atenţia călărăşenilor a fost menţinută şi prin expoziţii temporare organizate în colaborare cu Muzeul Naţional Militar, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa sau Muzeul Ororilor Comunismului în România.

https://www.facebook.com/MuzeulMunicipalCalarasi/

https://muzeu.primariacalarasi.ro/

Parteneri media: ACC Media Channel, Agerpres, AICI A STAT, Amos News, daciccool.ro, Historia, i-Tour.ro, Modernism, Promenada Culturală, Radio România Cultural.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici