Sezonul premiilor Nobel se deschide astăzi. Care sunt posibilii laureaţi

Maria Gunther, jurnalistă care scrie pe teme ştiinţifice pentru cotidianul suedez Dagens Nyheter, mizează pe şansele cercetătorului american David Julius, care a descoperit faptul că receptorii durerii au aceeaşi reacţie faţă de durere, temperatură şi substanţa activă din pigmenţi.

Ea consideră că descoperirile lui David Julius au oferit "o înţelegere mult mai profundă a modului în care oamenii simt şi posibilităţi complet noi de a produce tratamente contra durerilor cronice".

În domeniul fizicii, Maria Gunther îi vede câştigători pe americanii Charles Kane şi Shoucheng Zhang, alături de olandezul Laurens Molenkamp, pentru cercetările lor despre o nouă formă de material, izolant topologic, ce deschide calea spre noi posibilităţi revoluţionare în informatică.

În ceea ce priveşte Nobelul pentru chimie, radioul public SR crede în şansele unui genetician suedez, Svante Paabo, pentru un studiu despre ADN-ul omului de Neanderthal, ca şi în cele ale geneticianului american Craig Venter, unul dintre primii cercetători care au alcătuit harta genomului uman.

Premiile Nobel reprezintă una dintre rarele ocazii pentru oamenii de ştiinţă, necunoscuţi de publicul larg, să devină vedetele scenei media, afirmă Sven Lidin, directorul comitetului Nobel pentru chimie.

"Aceste premii fac din oamenii de ştiinţă nişte eroi (...), precum starurile rock, iar asta este ceva fantastic", a adăugat el.

Pentru premiul pentru pace, ce va fi atribuit vineri, un număr record de 278 de candidaturi au fost primite, inclusiv aceea a fostului consultant al Agenţiei de securitate naţională din Statele Unite (NSA) Edward Snowden, care a fost propus de doi parlamentari norvegieni.

"Mulţi încă îl văd ca pe un trădător şi ca pe o persoană care a încălcat legea", reaminteşte Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului de cercetări despre pace din Oslo (PRIO), considerând că Snowden are şansa a doua, după papa Francisc.

După părerea lui Robert Haardh, preşedintele Civil Right Defenders, un ONG suedez, decenarea Nobelului pentru pace lui Edward Snowden "ar fi cu adevărat o decizie curajoasă". "Dar, dacă ne raportăm la trecut, nu cred că va fi posibil. Este o candidatură care generează prea multe polemici, iar scandinavii sunt prea ataşaţi de Statele Unite", a adăugat el.

Papa Francisc, plasat în fruntea cotelor de pariuri elaborate de casa Paddy Power, nu reprezintă nici el o alegere evidentă.

"Distribuţia mondială profund injustă a bogăţiilor afectează pacea", iar papa Francisc "a atras atenţia asupra soartei săracilor şi asupra nevoii de a elabora o nouă logică de dezvoltare şi de redistribuire economică", a subliniat profesorul Harpviken.

Totuşi, cunoscând deja valurile de critici primite după atribuirea Nobelului pentru pace lui Barack Obama, acelaşi profesor spune că "ar putea fi încă puţin prea devreme pentru papă".

Numele lui Malala Yousafzai, militanta pakistaneză pentru dreptul la educaţie, în vârstă de 17 ani, şi al medicului Denis Mukwege, care tratează femeile violate din Republica Democrată Congo, apar şi ele pe lista favoriţilor la Nobelul pentru pace, ca şi în 2013.

Comitetul Nobel norvegian ar putea să voteze pentru persoane care militează pentru stingerea conflictelor din Orientul Mijlociu şi Ucraina şi ar putea să se inspire din alegerea din 2013, când a premiat Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice (OIAC), activă în Siria.

"Lucrul de care avem nevoie în acest moment este o reevaluare a cooperării multilaterale", a subliniat directorul Institutului de cercetări asupra păcii din Stockholm (SIPRI), Ian Anthony.

Un premiu Nobel pentru Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) ar putea "să concentreze privirile oamenilor" asupra modului de a închide conflicte precum cel din Ucraina, a adăugat el.

În ceea ce priveşte literatura, Academia suedeză este puţin impresionată, afirmă cunoscătorii, de opera favoritului la casele de pariuri, romancierul japonez Haruki Murakami.

Cunoscătorii îşi imaginează că, după ce doar patru Nobeluri au fost atribuite unor autori africani din 1901 şi până în prezent, kenyanul Ngugi wa Thiong'o şi algeriana Assia Djebar ar putea fi aleşi în acest an.

Premiul pentru medicină marchează debutul sezonul Nobel, care va continua, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică.

Miercuri va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.

Potrivit tradiţiei, şi spre deosebire de celelalte premii, data la care va fi anunţat Nobelul pentru literatură va fi comunicată doar cu câteva zile înainte. De obicei, acest premiu este anunţat într-o joi. Premiul ar putea fi atribuit în acest an pe 9 octombrie.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - va fi anunţat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 13 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Citeşte şi: PREMIILE NOBEL- în fapte şi cifre

Citeşte şi: Nobel - premiile create din voinţa inventatorului dinamitei

Citeşte şi: Numele vehiculate pentru Nobelul pentru pace din 2014. Edward Snowden şi papa Francisc, posibili laureaţi