10 miliarde de euro în IT din 2000 până în prezent. Cât a fost mita?

În ultimii 14 ani statul a cheltuit circa 10 miliarde de euro pe echipamente IT, software, servicii IT şi de comunicaţii, potrivit estimărilor ZF, care iau în calcul datele disponibile de pe piaţa IT&C, evoluţia cifrei de afaceri a companiilor din industrie, cât şi fondurile de aproximativ 20 de miliarde de euro pe an alocate investiţiilor şi bunurilor şi serviciilor de la buget.

Este estimarea ZF corectă, pentru a putea avea un prim reper într-o analiză a proiectelor IT&C ale administraţiei? Oficial, nu există niciun răspuns la această întrebare, pe care ZF a adresat-o aproape tuturor miniştrilor comunicaţiilor, din 2006 până în prezent cel puţin - inclusiv lui Dan Nica şi Gabriel Sandu - care sunt acuzaţi în dosarul de la DNA.

Fără detalii despre câţi bani merg către IT&C

Bugetul general consolidat nu include un capitol separat care să evidenţieze fondurile alocate de stat pentru achiziţia echipamentelor hardware şi a serviciilor şi soluţiilor IT, acestea fiind incluse la capitolul cheltuieli cu bunuri şi servicii. În perioada 2006-2013, intervalul de timp pentru care sunt disponibile datele privind bugetele general consolidate pe site-ul Ministerului de Finanţe, cheltuielile cu bunuri şi servicii realizate de stat au crescut cu aproape 70%, de la 22,7 miliarde lei (6,45 miliarde euro) în 2006, la 38,5 miliarde lei (8,7 miliarde de euro) anul trecut. Pentru 2014, fondurile statului pentru achiziţia de bunuri şi servicii sunt prevăzute la 39,3 miliarde lei, până la sfârşitul lunii august fiind cheltuite 23,1 miliarde lei. În ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor statului cu bunuri şi servicii, acesta s-a diminuat în anii de criză, ajungând în 2009 la 5,8% din PIB, de la 6,8% în 2006. Anul trecut însă, ponderea cheltuielilor cu bunuri şi servicii ale statului a crescut la 6,2% din PIB, faţă de 5,9% în 2012.

De asemenea, nu există date referitoare la sumele de bani alocate pentru achziţiile de echipamente de calcul sau de soluţii software nici la nivelul administraţiilor de stat, bugetele acestora neavând de asemenea niciun capitol inclus în buget care să ofere detalii cu privire la fondurile destinate acestor achiziţii.

Spre exemplu, grupa cheltuielilor cu bunuri şi servicii din bugetul Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI) este defalcată pe diferite tipuri de cheltuieli, precum furnituri de birou, încălzit, iluminat, poştă etc., însă nu există un alineat care să evidenţieze şi fondurile alocate pentru cumpărarea echipamentelor hardware şi software.

Nici Statistica nu a reşit să strângă date

Şi Institutul Naţional de Statistică (INS) a încercat să facă o anchetă pentru a centraliza datele legate de numărul de echipamente de calcul din administraţiile de stat şi costul acestora, însă nu a reuşit să obţină informaţii complete. Practic, nu toate administraţiile de stat au fost de acord să pună la dispoziţia INS informaţiile necesare, susţinând că datele respective sunt confidenţiale.

De asemenea, nu există o evidenţă a proiectelor IT&C guvernamentale, care să includă valoarea şi numele câştigătorilor, care să poate fi rapid accesată, şi care să permită analize ale acestor achiziţii. Unele date sunt publicate pe portalul guvernamental cu date deschise lansat recent de executiv, însă informaţiile sunt greu de interpretat, nu includ absolut toate achiziţiile iar prelucrarea lor este dificilă în condiţiile în care unele au şi erori de preluare a datelor.

Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro.