Allianz Trade: Inflaţia din zona euro: cât de rău poate ajunge?

Zona euro se confruntă, în prezent, cu cele mai mari presiuni ale preţurilor din anii 1970 şi până în prezent, inflaţia totală atingând 7,5% în aprilie (în creştere de la 7,4% în martie), arată o analiză Allianz Trade.

773 afișări
Imaginea articolului Allianz Trade: Inflaţia din zona euro: cât de rău poate ajunge?

Allianz Trade: Inflaţia din zona euro: cât de rău poate ajunge?

Pe lângă efectele generate de pandemie, creşterea inflaţionistă se datorează în mare parte mixului dintre un impuls puternic de redeschidere a activităţilor şi a lanţurilor de aprovizionare limitate, deoarece sistemul global de producţie şi distribuţie, slăbit în perioada pandemiei, nu a reuşit să ţină pasul cu cererea, în special pentru mărfuri. Războiul dintre Rusia şi Ucraina a exacerbat şi mai mult dinamica inflaţiei, determinată în special de o creştere bruscă a preţurilor mărfurilor – în special la energie. Recent, politica “zero Covid” a Chinei şi blocarea centrelor industriale importante au pus o presiune suplimentară asupra lanţurilor de aprovizionare, ameninţând menţinerea costurilor de transport şi a preţurilor de producător ridicate pentru mai mult timp.

Zona euro se confruntă, în prezent, cu cele mai mari presiuni ale preţurilor din anii 1970 şi până în prezent, inflaţia totală atingând 7,5% în aprilie (în creştere de la 7,4% în martie). Europa a fost lovită în mod deosebit de puternic, având în vedere dependenţa de importurile de energie şi recenta depreciere a monedei euro până la un minim din ultimii cinci ani în raport cu dolarul american.

Creşterea preţurilor la energie va continua să determine dinamica inflaţiei în acest an, iar inflaţia generală va rămâne substanţial mai mare decât cea de bază. Analiştii preconizează că situaţia se va inversa în primul semestru din 2023, odată ce efectele negative de bază se vor resimţi mai puternic. În trecut, componenta energetică era explicată în mare parte prin preţul petrolului şi cursul de schimb EUR-USD. Cu toate acestea, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia şi a şocului rezultat al preţului energiei, rolul componentei de gaz în determinarea inflaţiei energetice a crescut la aproximativ 30%. Din punct de vedere istoric, inflaţia de bază a reprezentat 55% din creşterile preţurilor de consum în perioada 2001 - 2021.

Având în vedere rolul-cheie al preţurilor la energie în dinamica actuală a inflaţiei, analiştii simuleză diferite scenarii ale preţurilor şi analizează impactul acestora asupra inflaţiei totale. În linie cu previziunile de referinţă la petrol şi gaze, care exclud embargoul UE asupra importurilor de petrol şi gaze din Rusia este de aşteptat ca inflaţia generală să atingă vârful în trimestrul doi, anul acesta. Acest rezultat s-ar menţine în continuare chiar dacă preţurile energiei rămân constante la nivelurile actuale până la sfârşitul anului viitor. Cu toate acestea, este de aşteptat ca preţurile petrolului şi gazelor să scadă în absenţa unei escalade politice ulterioare. Pentru acest an se estimează o creştere cu 5% a preţurilor la energie în fiecare trimestru pentru ca inflaţia să rămână peste 3% anul viitor.

Cum ar trebui să reacţioneze BCE? Următoarele luni vor fi critice, mai ales când BCE îşi va prezenta cele mai recente proiecţii macroeconomice la reuniunile de politică monetară din iunie şi septembrie. Inflaţia mai mare şi creşterea mai scăzută impun compromisuri politice dure într-o lume în care sprijinul cererii agregate are un impact redus pe fondul presiunilor puternice de creştere a costurilor care provoacă şocuri negative ale ofertei. Evoluţia dezamăgitoare a PIB-ului din primul trimestru în zona euro subliniază costurile economice ale războiului din Ucraina, precum şi riscul sporit al unui scenariu de stagflaţie.

În general, inflaţia din zona euro se va situa la 6,5% în 2022 şi 2,5% în 2023, inflaţia de bază atingând 3,0% şi, respectiv, la 2,5%. În special, creşterea inflaţiei la alimente ar putea fi supărătoare, având în vedere impactul puternic asupra aşteptărilor inflaţioniste ale gospodăriilor. Creşterea economică se menţine sub aşteptări în acest an şi în special anul viitor, ceea ce determină, de asemenea, reducerea presiunilor salariale şi susţine o atitudine mai conciliantă (cu o primă creştere a ratei dobânzii aşteptată abia în septembrie). O încetinire mai accentuată a creşterii sau potenţialul de fragmentare din cauza tensiunilor suverane ar putea duce la o normalizare mai lentă a politicii.

După doi ani consecutivi de scăderi, insolvenţa globală a afacerilor este de aşteptat să revină cu +10% în 2022 şi cu +14% în 2023, apropiindu-se de nivelul lor dinainte de pandemie.

Războiul din Ucraina şi noile blocaje din China readuc ajutoarele guvernamentale. Revenirea sprijinului puternic de stat pentru a proteja companiile ar putea întârzia din nou normalizarea completă a insolvenţei în afaceri. După „marea redeschidere” din 2021, guvernele au ridicat treptat măsurile de sprijin de stat, pregătind terenul pentru revenirea insolvenţelor în afaceri. Cu toate acestea, companiile se confruntă, din nou, cu multiple piedici, de la blocajele lanţurilor de aprovizionare şi transport la lipsurile şi costurile ridicate ale materiilor prime, în special pentru energie şi mărfuri. De asemenea, companiile se confruntă implicit şi cu costuri de finanţare mai mari, deoarece creşterea globală a inflaţiei accelerează înăsprirea politicilor monetare. Ca răspuns, guvernele din Franţa, Germania şi Italia au extins deja programele de şomaj parţial existente şi au introdus noi forme de împrumuturi garantate de stat.

În general, analiştii se aşteaptă ca sprijinul statelor să menţină insolvenţa la un nivel artificial scăzut în Franţa şi Germania în 2022, dar Marea Britanie ar putea vedea o revenire bruscă în 2022, în timp ce Africa şi Europa Centrală şi de Est vor atinge noi recorduri. În acelaşi timp, în ciuda diferenţelor dintre ţări, Europa de Vest s-ar putea apropia de nivelul său pre-pandemic de insolvenţe până în 2023. Se prognozează o creştere, în Italia şi Spania, deşi mai slabă decât în 2021, +6% la 8.990 de insolvenţe şi respectiv +8% până la 5.550 de cazuri. În Marea Britanie, numarul insolvenţelor ar putea creşte cu +37% de la un an la altul, la 22.305 cazuri, dar măsurile de sprijin extinse le vor menţine mai scăzute în Franţa (32.510) şi Germania (14.600). În Asia, China ar trebui să poată menţine insolvenţa în frâu, dar alte ţări ar putea vedea o creştere din cauza deteriorării mediului regional şi global. În schimb, companiile din SUA (15.500 de cazuri în 2022) vor beneficia de rezervele acumulate în pandemie, ajutate de transformarea masivă a Programului de Protecţie a Salariilor în subvenţii şi de recuperarea profiturilor. În general, în acest scenariu de referinţă, una din trei ţări ar avea numărul de insolvenţe înapoi la nivelurile de dinainte de pandemie în 2022 şi una din două în 2023.

”România nu avea cum să iasă din tendinţa generală de creştere a inflaţiei la nivel global. Desigur, nivelul de aproape 14% înregistrat în luna aprilie ne plasează între primele ţări la nivel european şi explică recenta creştere a dobânzii de politica monetară la 3.75%, viitoare creşteri fiind foarte probabile în acest an pentru a stabili impulsul inflaţionist. Deşi este fluctuantă (+14% la trei luni şi +22% la două luni în 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), evoluţia numărului insolvenţelor în rândul companiilor locale confirmă deprecierea indicatorilor macroeconomici. Dacă în cazul construcţiilor şi a industriei volatilitatea inerentă a proiectelor coroborată cu creşterea preţurilor materiilor prime şi a deficitului de forţă de muncă sunt în general factorii perturbatori ai ultimilor ani, situaţia este mai nuanţată în cazul consumului. Aşteptările rămân de creştere mai moderată a inflaţiei în a doua parte a anului (spre 10%) pe măsură ce şocul energetic se va mai reduce şi majorarile de dobândă se vor materializa în reducerea masei monetare. Totuşi, rămânem într-o zona de incertitudine ridicată în contextul continuării conflictului armat, în care aşteptarile de potolire a inflaţiei, respectiv de revenire a creşterii economice sunt în mod constant amânate.”, declară Mihai Chipirliu, CFA Risk Director, Allianz Trade

În România, printre sectoarele cu cele mai frecvente creşteri ale numărului de insolvenţe se remarcă, oarecum similar cu anul trecut, domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (25% din totalul la tri luni), construcţiile (19%), dar şi industria prelucrătoare (12%) respectiv transport şi depozitare (9%) şi horeca (9%). Inflaţia în creştere şi majorările de dobândă aferente încep să îşi facă simţite efectele şi la nivelul consumului privat, o componentă cheie a creşterii economice din anii anteriori. Efectele se văd fie prin schimbarea structurii consumului (predilecţie spre produsele mai ieftine şi/sau eficientizarea comportamentului de consum), iar în cazul creşterilor bazate pe datorie purtătoare de dobândă, prin amânarea unor decizii de investiţii.

 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici