Analiză BNR: De ce Bulgaria şi Croaţia au fost admise în anticamera zonei euro şi România nu?

  • Banca Centrală Europeană a anunţat că Bulgaria şi Croaţia au fost admise in Mecanismul Cursurilor de Schimb2 (ERM2), care este anticamera aderării la zona euro.
  • De ce Bulgaria şi Croatia au facut acest pas şi de ce nu Romania?, se întreabă autorii buletinului BNR România - Zona Euro Monitor.
8122 afişări
Imaginea articolului Analiză BNR: De ce Bulgaria şi Croaţia au fost admise în anticamera zonei euro şi România nu?

Raspunsul este oferit de indicatori cheie: balanţe externe şi bugete publice pe un şir relevant de ani. Astfel, din 2013 Bulgaria a avut surplusuri de cont curent mărimea fiind de 4% din PIB în 2019 (de la deficite de două cifre înainte de 2009). Croaţia a mers pe aceeaşi linie începand cu 2014 având surplus de cca 3% în 2019 (de la deficite de doua cifre înainte de 2009). Privind bugetul public, acesta a fost în Bulgaria cu surplus de cca 2% din PIB in 2019, in timp ce in Croatia a fost in echilibru anul trecut.

În 2019, deficitul bugetului public in Romania a fost de 4,3% din PIB (standarde ESA), iar deficitul de cont curent de cca 4,6% din PIB (drept însă că mult sub deficitele de doua cifre din 2007-2008, cand economiile din Est fuseseră prinse în vria creditării cu intrari mari de capital extern). Deficitul primar şi deficitul structural al bugetului public în Romania au fost între cele mai adanci din UE în 2019. În plus, există presiuni mari de cheltuieli permanente pe buget. Cu asemanea date orice discuţie de intrare în ERMII pentru România era un demers lipsit de credibilitate. De remarcat că toate economiile nou intrate in UE începand cu 2004 şi care nu fac parte din zona euro au cifre mai bune decât România la indicatorii mentionati. România stă bine la datoria publică (cca 35% în 2019, faţă de 20% în Bulgaria şi peste 75% din PIB în Croaţia).

Raportul de fundamentare a unui plan de acţiune pentru aderarea la zona euro, elaborat de o comisie naţională în 2018 si care este document public, la realizarea căruia au participat reprezentanţi ai tuturor partidelor politice din Parlament, ai Administraţiei Prezidenţiale, înalţi oficiali guvernamentali şi ai BNR, ai Academiei Române, reprezentanţi ai sindicatelor şi cercurilor de afaceri, ai societatii civile arată că:
- aderarea la zona euro aduce beneficii economice şi are semnificaţie geopolitică, dar reclamă pregătire; la zona euro nu se poate adera în orice conditii;
- aderarea la zona euro cere finanţe publice solide, deficite mult diminuate, un grad adecvat de robusteţe a economiei;
- economia are nevoie de competitivitate, de deficite externe reduse, de un nivel al cursului de schimb la intrarea în MCS2 care sa permită economiei să reziste presiunilor concurenţiale din zona euro, mai ales dată fiind lipsa instrumentelor de partajare a riscurilor;
- intrarea în ERM2 este un obiectiv nu mai puţin exigent decât aderarea la zona euro şi cere finanţe publice sănătoase, o consolidare bugetară durabilă (respectarea MTO, adică deficit sub sau egal cu -1% din PIB), care să sprijine convergenţa reală în mod sustenabil
- este necesară o creştere a veniturilor fiscale/bugetare care să ajute consolidarea bugetara şi asigurarea de bunuri publice de bază;
- intrarea în MCS2 cere convergenţă juridică/legislativă şi un statut corespunzător al Băncii Centrale.

Planul ar fi trebuit să înceapă să fie pus în aplicare din 2019. Din păcate, cele două documente au ramas mai mult un exerciţiu de diplomaţie publică; câştig de cauză au avut în schimb iniţiative cu implicaţii nefaste asupra bugetului public şi altor criterii de convergenţă cu zona euro.

În Bulgaria şi Croatia, un consens politic a fost acompaniat de programe concrete, un dialog permanent cu BCE şi CE privind paşii de urmat. Mai ales că era tot mai clar că intrarea în MCS2 va presupune şi intrarea în Uniunea Bancară. Dar ce contează, în ultima instanţă, este că au existat credenţiale economice pentru a se admite solicitarea celor două ţări de intrare în MCS2. Ai spune că pentru Bulgaria echilibrul bugetului public este facilitat de consiliul monetar (ce nu permite emisiune monetară decât contra active externe) şi că mijloace macroprudenţiale (introduse dupa 2012 în UE) ajută la limitarea deficitelor externe. Dar ce ia ochiul este ca balanţa externă a fost tot mai puternică în ultimii ani – prin încasări mari din turism (ca export intern) şi ameliorarea balanţei comerciale, absorbţie de fonduri europene. Şi Croaţia încasează mult din turism şi vedem ce înseamnă un sector economic foarte bine pus la punct. Croaţii leagă aderarea la zona euro şi de gradul de euroizare a economiei foarte înalt. În contrast, în Romania, dezechilibrele comerciale (traded goods) au fost tot mai pronunţate trecând de 6-7% din PIB în ultimii ani; aceste dezechilibre au reflectat politici macroeconomice prociclice (ce au stimulat cererea internă) şi declinul competitiv al unor sectoare (ex: industria agrolimentară, cea a confecţiilor, etc). De notat ca în 2019 deficitul bugetar a fost aproape similar cu cel de cont curent.

Dinamica construcţiilor bugetare în cele două ţări a ajutat intrarea în MCS2. Veniturile lor bugetare şi fiscale sunt considerabil mai mari decât în România; veniturile fiscale în Bulgaria au fost de cca 30% din PIB şi în Croatia de cca 37% din PIB în 2019 – nivelul din Romania fiind în jur de 27% din PIB, printre cele mai scăzute în UE. La noi nu numai că veniturile fiscale sunt foarte joase, dar s-a şi procedat la o suită de scăderi de impozite şi taxe cand se profilau creşteri de salarii pentru a atenua emigraţia; s-a ignorat impactul asupra echilibrului bugetar. Întelept ar fi fost să se procedeze la masuri de creştere a veniturilor fiscale/bugetare.

Cele două ţări au de întreprins în continuare paşi care privesc legislaţia contra-spălării de bani (apropos de scandaluri în diverse ţări din UE), convergenţa juridică, guvernanţa întreprinderilor de stat, mediul de afaceri, etc.

Cehia ar putea sa adere oricând la zona euro (deşi trebuie să stea formal cel puţin doi ani in MCS2), dar nu a luat o decizie în acest sens. Ungaria şi Polonia au cifre macro de ansamblu şi grad de competitivitate mai bune ca ale Romaniei, dar stau în expectativă din varii motive.

Prin programul de convergenţă adoptat de Guvern în 2020 România a reiterat dorinta de aderare la zona euro. Dar un dialog concret cu BCE şi CE nu este fezabil în acest moment, în condiţiile în care România nu mai respectă niciun criteriu de convergenţă nominal

Pentru a face paşi concreţi înspre MCS2 este obligatoriu să avem o corecţie macroeconomică durabilă. Adoptarea euro poate fi ancoră pentru macrostabilizare prin prevenirea derapajelor populiste şi prin consolidarea măsurilor pozitive de până acum
Deficitul bugetar, un indicator esential în procesul de trecere la euro trebuie redus. Pentru a nu periclita creşterea economică ajustarea optimă a acestuia ar putea fi de cel mult o treime din cuantumul anual.

România se apropie rapid de o intersecţie periculoasă între nivelul veniturilor din impozite plus contribuţii sociale şi cheltuielile cu salarii bugetare plus beneficii sociale. Implicit, va trebui dusă o campanie de „europenizare mentală” şi de „europenizarea bugetară”, mai înainte de „europenizarea monetară”, conchide analiza.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici