ANALIZĂ: Modificările aduse Codului Fiscal vizează TVA, taxa pe stâlp şi supraacciza, nu şi cota unică şi CAS

Eliminarea reducerii cotei unice de impozitare de la 16% la 14% şi a CAS au fost introduse prin două amendamente propuse de preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan (PSD), respectiv PNL.

Ştefan a justificat decizia afirmând că nu pot fi luate în 2015 decizii privind nivelul din 2019 al TVA sau altor taxe şi impozite.

"S-a introdus un principiu nou, al predictibilităţii. Predictibilitatea măsurilor fiscale înseamnă să nu operezi modificări în sensul înăspririi fiscalităţii, deci introducerea de cote, taxe şi impozite noi sau mărirea cotelor de taxe şi impozite decât până cel mai târziu la 1 iulie pentru anul următor. Dacă se depăşeşte 1 iulie, nu mai poţi opera modificări decât în următorul an, adică peste un an şi jumătate. Pe de altă parte, s-a spus că în cursul unui exerciţiu financiar, deci de la 1 ianuarie la 31 decembrie, nu se pot opera astfel de modificări. Dar măsurile de relaxare fiscală se apreciază că nu încalcă acest principiu. Deci dacă o guvernare viitoare vrea să facă o reducere de taxă, atunci poate să o facă fără să fie limitat de nicio regulă din actualul Cod fiscal. Un astfel de principiu, al modului în care un guvern trebuie să opereze în reglementările fiscale a făcut ca acele precizări punctuale, că în anii următori, 2017, 2018, 2019 vor opera anumite cote mai mici decât cele care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016, aceste prevederi nu mai făceau sens. De aceea ele au fost eliminate, lăsând posibilitatea guvernelor ce vor fi la momentul respectiv să opereze oricând modificări în sensul relaxării fiscale fără să fie restricţionate în niciun fel de Codul fiscal", a declarat Ştefan pentru MEDIAFAX.

El a arătat că decizia privind reducerea unor taxe în anii viitori este lăsată astfel la latitudinea guvernului de la acea dată.

"S-ar putea de exemplu ca în 2018 să fie posibilă o micşorare a cotei unice de la 16 la 13%, sau poate de la 16% la 15%. Aceasta este o decizie pe care să poată să o ia guvernul în acel moment. Sau în 2019 poate TVA poate fi scăzută la 18 sau la 17% sau la 16%. Este o decizie care nu se poate lua decât la acel moment. Ceea ce Codul fiscal a consimţit şi a stabilit ca regulă e că nu se vor lua măsuri de creştere a taxelor. Dacă e posibil să fie reduse, ele să poată fi reduse în funcţie de situaţia concretă la momentul respectiv. Astăzi, în iunie 2015, nu putem să spunem că de la 1 ianuarie 2019 va fi posibil să reducă la 17 sau la 16% taxa pe valoare adăugată", a mai spus Ştefan.

Prin noul Cod Fiscal, cota standard de TVA va scădea la 19%, iar cea pentru manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii, se va reduce de la 9% la 5%.

De asemenea, impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%, aplicabil asupra veniturilor din dividende distribuite începând cu 1 ianuarie 2016, iar supraacciza la carburanţi şi impozitul pe construcţii speciale vor fi eliminate.

Totodată, noile reglementări majorează plafonul de deductibilitate acordat pentru asigurările private de sănătate, de la 250 euro la 400 euro anual pe persoană.

Camera Deputaţilor a aprobat miercuri Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală, cu 306 de voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi o abţinere.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că România şi-a asumat o deviere temporară de la ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, generată de impactul bugetar al reducerii TVA de la 24% la 19%, calculat la circa 9 miliarde lei, şi impactul total al noului Cod Fiscal, de 12 miliarde lei,

Autorităţile din România au informat recent autorităţile de la Bruxelles că deficitul din perioada 2016-2018 va fi de până la 1,2% din PIB.

Ministrul a arătat însă, miercuri, că nivelul estimat în prezent al deficitului de anul viitor se ridică la 2,8-2,9% din PIB, apropiat de nivelul de 3% a cărui depăşire declanşează procedura de deficit excesiv, dar a asigurat că vor fi făcute eforturi pentru a nu fi înregistrată o astfel de depăşire, ci, din contră, ca deficitul să scadă spre 2,5%.