BNR estimează că rata inflației va crește în martie-iunie 2026 pe fondul scumpirii carburanților

Rata anuală a inflației a continuat să se reducă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31 la sută în februarie, de la 9,69 la sută în decembrie 2025, arată banca centrală. Descreșterea a fost determinată în principal de scăderile semnificative de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale, ce au fost contrabalansate parțial ca efect de evoluțiile de sens opus de pe segmentele LFO, prețuri administrate, produse din tutun și combustibili.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat ascensiunea în debutul anului, înregistrând pe ansamblul primelor două luni o mică scădere – la 8,3 la sută în februarie 2026, de la 8,5 la sută în decembrie 2025.

De asemenea, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a redus în februarie 2026 la 8,3 la sută, de la 8,6 la sută în decembrie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a mărit însă la 8,1 la sută în februarie 2026, de la 7,3 la sută în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 7,3 la sută în februarie 2026, de la 6,8 la sută în decembrie 2025.

Ușoară redresare a activității economice

BNR arată că analizele cele mai recente indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul I 2026 față de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, în luna ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor prestate populației și-au accentuat puternic declinul în termeni anuali, iar dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să descrească alert, reintrând moderat în teritoriul negativ.

Totodată, producția industrială și-a amplificat semnificativ contracția în termeni anuali, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunțată față de trimestrul IV 2025, soldată cu intrarea ei în teritoriul negativ.

Deficitul comercial și-a accentuat totuși contracția în luna ianuarie 2026 în raport cu perioada similară a anului anterior, iar cel de cont curent și-a accelerat chiar mai pronunțat descreșterea, în condițiile ameliorării balanței veniturilor secundare.

Scădere a ratei șomajului

Rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul primelor două luni din 2026, de la valoarea medie de 6,2 la sută la care a urcat în trimestrul IV 2025. Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 indică însă o slăbire evidentă a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după ușoara redresare din trimestrul IV 2025, precum și o scădere accentuată a deficitului de forță de muncă raportat de companii, inclusiv în contextul crizei energetice și a incertitudinii mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Totodată, dinamica anuală a salariului brut nominal și-a accelerat descreșterea în luna ianuarie 2026, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus semnificativ față de nivelurile încă ridicate înregistrate în a două jumătate a anului 2025.

Cursul leu/euro, creștere modestă

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să se reducă în februarie 2026, dar au urcat în debutul lui martie și s-au consolidat apoi la niveluri vizibil mai ridicate.

Totodată, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au accentuat trendul descendent la mijlocul trimestrului I 2026, pentru ca în primele două decade din martie să consemneze creșteri ample.

Cursul de schimb leu/euro a înregistrat de asemenea o creștere, dar relativ modestă, inclusiv din perspectivă regională, și a tins apoi să se mențină pe noul palier, dată fiind și ameliorarea considerabilă a soldului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a înregistrat mici creșteri în primele două luni din 2026, până la 6,8 la sută în februarie, de la 6,2 la sută în decembrie 2025.

Rata inflației va crește

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

„Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației”, transmite banca.

În același timp, progresul corecției bugetare inițiate în 2025 este de natură să intensifice în perspectivă presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate – cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste -, și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.

Incertitudini

Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale, arată BNR.