Criza financiară din Grecia este cel mai sever test de credibilitate pentru zona euro

Rezolvarea problemelor fiscale ale Greciei va necesita un control fără precedent exercitat de autorităţile din zona euro asupra finanţelor publice dintr-un stat suveran, iar reformele nu se vor bucura de sprijinul influenţei Fondului Monetar Internaţional, care poate bloca tranşe dintr-un acord de împrumut dacă guvernul nu-şi respectă obligaţiile.

Totodată, instrumentele de politică fiscală aflate la dispoziţia UE sunt mai directe şi, odată aplicate, rezolvă dezechilibrele fiscale, dar afectează economia.

Grecia riscă sancţiuni costisitoare din partea autorităţilor europene şi noi retrogradări ale ratingului de ţară dacă nu ia măsuri urgente de reducere a cheltuielilor publice şi creştere a veniturilor la buget.

Noi reduceri ale ratingului de credit ar determina creşterea costurilor de împrumut şi ar adânci recesiunea economică a Greciei.

În acest context, oficialii europeni consideră că Grecia nu poate da vina decât pe propriile guverne din ultimii ani.

Statul membru UE a "trişat" în 2001 pentru a intra în zona euro "aranjând" statisticile şi nu a reuşit să-şi reducă deficitul bugetar în anii de expansiune economică. Grecia este în acest an cea mai îndatorată ţară din spaţiul european, ca procent al datoriei publice din PIB.

În luna octombrie anul trecut, noul guvern socialist a recunoscut că deficitul bugetar era, pentru 2009, de 12,7% din PIB, de peste două ori mai ridicat faţă de prognozele executivului conservator care l-a precedat.

"Din cauza antecedentelor, Grecia nu beneficiază de prea multă înţelegere. (Autorităţile din zona euro) sunt determinate să aplice regulile", a declarat un oficial al Comisiei Europene, implicat în eforturile comunitare de impunere a disciplinei fiscale.

Premierul de la Atena, George Papandreou, a promis că va reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB acceptat în UE până în anul 2012, începând cu o reducere impresionantă, de 4% din PIB în acest an.

Însă pieţele financiare şi oficialii europeni au transmis semnale de neîncredere faţă de obiectivele ambiţioase ale noului executiv elen, bazate pe proiectele de buget aflate în lucru la Atena, şi fac presiuni asupra Greciei să realizeze reduceri mai severe de cheltuieli.

Guvernul Greciei va depune în această lună la Comisia Europeană un nou plan fiscal pe trei ani, iar Consiliul miniştrilor de Finanţe din UE va impune, probabil, în februarie, un ultimatum de patru luni executivului de la Atena pentru aplicarea unor măsuri drastice şi evitarea sancţiunilor.

Papandreou a rezistat până acum presiunilor de reducere a salariilor şi pensiilor din sectorul public, de frica tensiunilor sociale într-o ţară unde protestele violente sunt obişnuite, notează Reuters.

Guvernul a promis că va propune parlamentului, în aprilie, o reformă a sistemului de pensii şi, dacă va fi nevoie, va efectua o rectificare bugetară.

Statele din zona euro fac eforturi de a evita să apeleze la sprijinul FMI, din motive de prestigiu politic, deşi mai multe state membre UE din afara uniunii monetare, respectiv Ungaria, Letonia şi România, au fost trimise la instituţia financiară internaţională pentru ajutor. Totodată, membrii zonei euro evită să acorde Greciei un pachet de sprijin de tipul "colacului de salvare".

Juerben Stark, membru al Boardului Executiv al Băncii Centrale Europene, a declarat săptămâna trecută că "pieţele financiare îşi fac iluzii dacă au impresia că alte state membre vor băga mâna în buzunar pentru a salva Grecia", aminteşte Reuters.

Germania şi Franţa au avut o atitudine mai puţin dură, sugerând că Grecia ar putea primi ajutorul altor state din zona euro dacă problemele fiscale ar depăşi un prag critic, însă la un preţ greu de suportat.