Mugur Isărescu: „Rata anuală a inflației a urcat la 7,84%”. Este cea mai mare inflație din UE

Rata anuală a inflației a urcat la 7,84% în luna iulie 2025, de la 5,7% în iunie, iar mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,6%, serviciile cu 7,33%, iar mărfurile nealimentare cu 8,18%, arată date noi publicate de INS.

În acest context, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, prezintă marți date noi privind inflația, în raportul trimestrial.

Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi a aprobat, în şedinţa de politică monetară şi Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2025.

Documentul include cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Rata anuală a inflaţiei indică un amplu salt în trimestrul III din 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării cotelor de TVA şi accizelor, de la 1 august.

În următoarele trei trimestre, aceasta se va reduce relativ lent şi va avea o traiectorie fluctuantă, considerabil mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă.

Ciolacu: Inflația a explodat la 7,8% – Guvernul trebuie să ia măsuri urgent

Victor Ponta: Salariile și pensiile au scăzut cu 7,8% – fără ca cineva să spună direct

„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent şi pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă.

Ea va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea impactului inflaţionist direct al celor două şocuri pe partea ofertei, şi va descreşte apoi gradual, reintrând şi coborând tot mai mult în interiorul intervalului ţintei spre finele orizontului proiecţiei, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească mult mai pronunţat decât în proiecţia precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025”, se arată în comunicatul BNR.

Cea mai mare inflație din UE

România înregistrează cea mai mare inflație din UE.

Rata inflației acumulată de la începutul anului a ajuns la 5,8%, iar comparativ cu aceeași lună a anului trecut, inflația anuală a atins 7,8%.

Pe termen mai lung, media anuală a modificării prețurilor de consum (calculată pentru perioada august 2024 – iulie 2025 față de august 2023 – iulie 2024) este de 5,3%.

La nivelul Uniunii Europene, inflația este măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC).

Potrivit acestui indicator, prețurile din România au crescut cu 1,35% în iulie față de luna iunie.

Rata anuală a inflației, calculată pe baza IAPC, se situează la 6,6%, în timp ce rata medie anuală (august 2024 – iulie 2025 comparativ cu perioada anterioară) este de 5,4%.

În iulie, rata anuală a inflației a ajuns la 7,8%, după ce, în iunie, marcase 5,7%.

„Fenomenele meteo extreme au dus la creşterea preţurilor la legume şi fructe”

Creșterea inflației a fost determinată de creșterea prețurilor la alimente și servicii, cu 7,67%, respectiv 7,33%,  în timp ce mărfurile nealimentare au înregistrat o creştere de 8,18%, potrivit datelor INS publicate marţi.

Potrivit lui Isărescu, „din trimestrul doi, fenomenele meteo extreme au dus la creşterea preţurilor la legume şi fructe. Şi, ca factor pozitiv, care au împins inflaţia în jos, slăbirea cererii de consum”.

Isărescu remarcă o evoluție a indicelui de consum, la tendința de creștere, cea mai importantă contribuție având-o legumele și fructele.

„Forţa de muncă a reprezentat unul din factorii de presiune. Un aport substanţial la creşterea inflaţiei de bază a revenit componentei alimentare, inclusiv pe fondul majorării cotaţiilor unor materii prime pe plan internaţional. Chiar un nivel record la câteva produse de bază alimentare pe plan internaţional”, a comentat Isărescu.

„Reducere semnificativă a costurilor unitare cu forţa de muncă”

„Bunurile nealimentare, dacă le analizăm şi în general şi detaliat, au beneficiat de condiţii relativ benigne. Au fost temperate de filiera importurilor, de faptul că am avut cursul relativ stabil. Tendinţa curentă pentru acest sub indice pare însă să redevină crescătoare.

Prima veste relativ pozitivă este că avem o reducere semnificativă a costurilor unitare cu forţa de muncă.

Avem, de asemenea, o evoluţie relativ pozitivă din punctul de vedere al inflaţiei, Din punctul de vedere al inflaţiei pe piaţa forţei de muncă, aşa că multe lucruri se detensionează pe măsură ce activitatea economică încetineşte.

Ca să fiu mai clar, e relativ mai bine decât ieri din punct de vedere al inflaţiei mai puţin bine din punct de vedere al creşterii economice.

În premieră după 4-5 ani am intrat într-un deficit de cerere agregată, cu aşteptări de adâncire a acestui deficit

A scăzut cererea de consum

Principalul factor care duce în jos cererea internă este frânarea dinamicii cererii de consum, în asociere cu deteriorarea semnificativă a încrederii consumatorilor şi cu încetinirea creşterii salariilor şi a resurselor împrumutate.

Avem, în schimb o revenire a investiţiilor în trimestrul unu 2025, după restrângerea abruptă de la sfârşitul anului anterior.

S-au creat premisele pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi dacă am deschis acest subiect, cred că este esenţial dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene.

În baza lor, am avea şi creştere economică, şi lipsă de presiuni inflaţioniste, şi o finanţare corespunzătoare. Din punctul de vedere al balanţei de plăţi, deficitul contului curent a continuat să se adâncească.

Impactul măsurilor fiscale asupra inflaţiei pe care l-am calculat săptămâna trecută şi este de circa 4 puncte procentuale

Balanţa comercială este în continuare în deficit major. Cursul de schimb a fost folosit în trimestrul doi ca o relativă ancoră pentru stabilitatea economică, financiară, diversitatea pieţelor. Am avut episodul din timpul alegerilor prezidenţiale, cu acea ieşire masivă de capitaluri. Am reuşit să stabilizăm şi el este în prezent într-o zonă de echilibru. .

Avem în continuare prima de risc mare, ne-am apropiat relativ de Ungaria. Aşteptările inflaţioniste pe termen scurt au accentuat tendinţa ascendentă pe termen lung.

În septembrie vom avea un vârf de 9,6 – 9,7% al inflației

Indicatorul se menţine în jurul limitei superioare a intervalului ţintei, ceea ce este bine. Analiştii cred că vom reuşi să aducem inflaţia în ţinta peste un an.

În septembrie vom avea un vârf de 9,6-9,7% al inflaţiei, spre finalul anului viitor vom intra în ţintă.

Sperăm că BNR nu va majora dobânda de referinţă până la finalul anului.

Dacă păstrăm stabilitatea politică şi un anumit grad de pace socială putem trece peste aceste 12 luni de corecţie şi de inflaţie mai ridicată.

S-a renunţat la orizontul de adoptare euro când s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. A fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile. S-a considerat politic că avem datoria publică mică şi că ne putem folosi de acest avantaj şi toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală. Nu a fost un singur partid. Toţi au mers pe linia asta, mai mult sau mai puţin.

În 2018 cred că a fost ultima şedinţă privind adoptarea euro. Am renunţat şi noi la toate comitetele – am avut vreo 3 comitete. Acum, dacă corecţia fiscală ţine 5 sau 7 ani, înseamnă că peste 5 sau 7 ani mai discutăm”, a spus Isărescu.