Darius Vâlcov provoacă un scandal după ce a publicat, înainte de datele MFP, situaţia deficitului bugetar. Liberalul Cîţu îl acuză că a măsluit ciferele şi va informa organismele europene - Mediafax

Darius Vâlcov provoacă un scandal după ce a publicat, înainte de datele MFP, situaţia deficitului bugetar. Liberalul Cîţu îl acuză că a măsluit ciferele şi va informa organismele europene

Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, şi senatorul PNL Florin Cîţu se află în mijlocul unei dispute privind nivelul deficitului bugetar al României din 2018.

3538 afişări
Imaginea articolului Darius Vâlcov provoacă un scandal după ce a publicat, înainte de datele MFP, situaţia deficitului bugetar. Liberalul Cîţu îl acuză că a măsluit ciferele şi va informa organismele europene

Darius Vâlcov provoacă un scandal după ce a publicat, înainte de datele INS, situaţia deficitului bugetar. Liberalul Cîţu îl acuză că a măsluit ciferele şi va informa organismele europene

„Deficit (cash) 2018 = 2,92% (n.red. - din PIB). Felicitări valoroasei echipe de la Ministerul Finanţelor Publice! #indraznestesacrezi”, a scris Darius Vâlcov, luni, la ora 19:45, pe pagina sa de Facebook.

În schimb, senatorul liberal Florin Cîţu susţine, într-o postare pe pagina sa de Facebook, publicată marţi, în jurul orei 10, că datele prezentate de Vâlcov sunt false.

„Darius Valcov confirmă criză! Cifrele prezentate de Darius Valcov sunt măsluite. #fakenews Datele OFICIALE despre execuţia bugetului în 2018 apar după 25 ianuarie 2019. Doar atunci MFP are situaţia EXACTĂ şi FINALĂ a execuţiei bugetare. Aseară târziu am fost sunat din MFP şi mi s-a spus că aceste cifre nu sunt reale. Mai mult, şi asta este foarte grav, Darius Valcov le cere angajaţilor de la finanţe să măsluiască datele în aşa fel încât execuţia finală să arate exact aşa cum a anunţat el. Adică sub 3%”, a precizat Cîţu.

 

În plus, senatorul PNL a menţionat că va informa organismele europene cu privirea la situaţie creată şi că este nevoie de anchete ale unor instituţii interne.

„Pentru a-i opri şi a-i pedepsi pe cei responsabili este nevoie de trei lucruri: - Alo instituţiile statului, se aude? (Curtea de Conturi, Procuratura, CSAT…); - Îi cer public lui Teodorovici să permită ca o echipă de experţi ai opoziţiei să verifice corectitudinea execuţiei bugetare. Suntem pregătiţi.; - voi informa EUROSTAT de manipularea indicatorilor economici în România, în scopul manipulării pieţelor de capital, financiare şi bancare. În cazul în care nu vom reuşi, vom transmite colegilor domnului Teodorovici, la ECOFIN, ce se întâmplă în grădina celui care pentru 6 luni de zile va prezida şedinţele ECOFIN. #RomaniaFaraPSDsiALDE #RomaniiTrebuieSaStie”, a scris Cîţu.

Tema deficitului bugetar este des pusă în discuţie, în condiţiile în care România s-a angajat, prin Tratatul de la Maastricht, să menţină un deficit bugetar 3% din PIB, în anii de criză, şi de 1% în anii de creştere economică. Totuşi, procedura de deficit excesiv se aplică doar în cazul în care deficitul bugetar trece de 3%. În plus, datoria publică trebuie să fie de 60% din PIB, iar România este la aproximativ 35%.

Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 26 de miliarde de lei, respectiv 2,7% din PIB, arată datele MFP. Spre comparaţie, execuţia bugetului general consolidat la finele lunii noiembrie ale anului trecut s-a încheiat cu un deficit de 10,2 miliarde lei, respectiv 1,21% din PIB. Astfel, deficitul bugetar era, la 11 luni, de 2,25 de ori mai mare ca pondere în PIB şi de 2,6 ori mai ridicat ca valoare nominală, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Execuţia bugetului general consolidat pentru 2017 s-a încheiat cu un deficit cash de 24,29 miliarde lei, respectiv 2,83% din PIB, sub ţinta stabilită, respectiv un deficit anual prevăzut de 24,97 miliarde lei, potrivit datelor afişate de MFP. „Comparativ cu anul anterior deficitul bugetului general consolidat în anul 2017, în bază cash, a crescut, ca procent în PIB, cu 0,43 puncte procentuale de la 2,40% în 2016 la 2,83%”, scrie în execuţia bugetară pentru 2017.

Deficitul bugetar pe cash a fost de 18,3 miliarde lei în 2016, respectiv 2,4% din PIB, faţă de un deficit anual prevăzut de 20,9 miliarde lei. „Comparativ cu anul anterior, deficitul bugetului general consolidat în anul 2016, în bază cash, a crescut ca procent în PIB cu 1,05 puncte procentuale, de la 1,35% în 2015 (n.red. - 9,6 miliarde de lei) la 2,4%”, arată datele MFP.

În plus, deficitul bugetar cash a fost de de 11,5 miliarde lei în 2014, respectiv 1,7% din PIB, faţă de un deficit anual prevăzut de 14,7 miliarde lei. „Comparativ cu anul anterior deficitul bugetului general consolidat în anul 2014, în bază cash, s-a redus ca procent în PIB cu 0,8 puncte procentuale de la 2,5% în 2013 (n.red. - aproape 15,8 miliarde de lei) la 1,7%”, menţionează documentele MFP.

De asemenea, deficitul bugetar cash din 2012 a fost de 14,8 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB, faţă de un deficit anual prevăzut de 13,7 miliarde lei. „Procesul de consolidare fiscală a continuat în anul 2012, deficitul bugetar diminuându-se cu peste 40% faţă de 2011, de la 4,3% din PIB (n.red. - 23,9 miliarde de lei) la 2,5%”, mai arată documentele de la Finanţe.

În plus, pe fondul acutei crize economice, deficitul bugetar cash a fost de 6,3% din PIB în 2010 (33,6 miliarde de lei), de 6,9% din PIB în 2009 (36,4 miliarde de lei) şi de 4,6% în 2008 (24,8 miliarde de lei).

În schimb, deficitul rezultat conform metodologiei ESA 2010 a fost de 2,9% din PIB în 2017, de 25 miliarde de lei. „Comparativ cu anul 2016 deficitul calculat conform metodologiei ESA 2010 în anul 2017 a scăzut cu 0,1 pp, de la 3,0% din PIB în 2016 (n.red. - aproape 22,7 miliarde de lei) la 2,9% din PIB în 2017”, mai menţionează documentele prezentate de Finanţe.

Anterior acestei explozii, deficitul ESA a fost menţinut sub 3% din PIB, câţiva ani, respectiv de: 0,8% din PIB (aproape 5,4 miliarde de lei) în 2015; 1,4% (9,1 miliarde de lei) în 2014; 2,1% din PIB (13,3 miliarde de lei) în 2013; 2,8% din PIB în 2012 (aproape 16,5 miliarde de lei); 5,7% din PIB în 2011 (32 miliarde de lei); 6,8% din PIB în 2010 (35,7 miliarde de lei); 9% din PIB (45,1 miliarde de lei); 5,7% din PIB (29,2 miliarde de lei).

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici