Prima pagină » Economic » Efectul austerității oarbe – România începe să piardă viteză de convergență economică

Efectul austerității oarbe – România începe să piardă viteză de convergență economică

Stabilirea țintei de aderare a României la Zona Euro în perioada 2030-2035 presupune un grad ridicat de convergență economică nominală și reală. Știm cu toții că tratatele europene prevăd obligația – și nu opțiunea - de aderare la euro a țărilor care, anterior, au aderat la Uniunea Europeană.
Efectul austerității oarbe - România începe să piardă viteză de convergență economică
Cristian Socol
01 iul. 2026, 08:00, Economic

Unele țări aderă la euro mai devreme, altele mai târziu, în funcție de gradul atins de convergență, similaritatea ciclurilor economice și considerente politice. Bulgaria a aderat la Zona Euro, iar Polonia, Ungaria și România anunță un orizont temporal 2030-2035 pentru atingerea acestui obiectiv.

Din punctul de vedere al convergenței nominale, România trebuie să-și respecte angajamentele luate în Planul Național Bugetar Structural privind traiectoria țintelor de deficit de atins. Reducerea deficitului bugetar printr-o consolidare inteligentă (care să îmbine reducerea cheltuielilor / creșterea veniturilor bugetare cu refacerea creșterii economice – stimularea țintită a PIB) atrage după sine coborârea ponderii datoriei guvernamentale în PIB sub 60% și încadrarea în criteriile inflației, dobânzilor și stabilității cursului de schimb.

În procesul convergenței reale, România trebuie să atingă o cifră cât mai aproape de 100% față de media UE în ceea ce privește PIB/locuitor la PPC (paritatea puterii de cumpărare), să se apropie de standardele educaționale, de sănătate, cercetare – dezvoltare-inovare și bunăstare conforme cu media UE. România trebuie să atingă deopotrivă nu doar convergența prețurilor ci și pe cea a salariilor și productivității, astfel încât standardele de calitate a vieții să fie la nivelul mediei europene.

Toate țările din Europa Centrală și de Est trebuie să fie atente la convergența către o țintă dinamică – adâncirea Uniunii Economice și Monetare prin implementarea Uniunii Bancare și Uniunii Fiscale. Provocările privind îmbătrânirea demografică, schimbările climatice, impactul AI și creșterea cheltuielilor de înzestrare militară pun presiune pe îndeplinirea criteriilor de convergență nominală și reală, atât în cazul țărilor aspirante la euro cât și în cazul țărilor care sunt deja în Zona Euro.

Convergența reală contează. Zilele trecute, Institutul Național de Statistică a publicat raportul Puterea de cumpărare a României, comparativ cu statele membre UE (date provizorii 2025), pe baza datelor Eurostat agregate la nivel de iunie 2026.

În cazul României, datele empirice validează teoria unui proces moderat dar susținut de convergență economică structurală / un proces de reducere a decalajelor economice față de UE, în perioada postaderare – până în 2024 și foarte lent în acest an.

Iar viitorul nu arată bine, România va încetini puternic procesul de convergență economică.

  1. Despre convergența PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC). România se află la același nivel de convergență cu Croația (78% din media UE). În 2024, România (77% din media UE) se afla peste Bulgaria (66%), Letonia (68%), Grecia (69%), Slovacia (75%), Ungaria (76%) și ajunsesem din urmă Polonia (79%). În 2025, Bulgaria și Grecia se află pe ultimul loc (68% din media UE), Ungaria a stagnat la 76%, iar Polonia a urcat la 81% din media UE27=100. (Infografic 1)

Evoluția dinamicii PIB pe locuitor la PPC în cazul României și al Poloniei, indică o reducere consistentă a decalajului în anii 2023 și 2024, atunci când ecartul a ajuns la doar 2 puncte procentuale (75% față de 77% din media UE în anul 2023 și respectiv 77% față de 79% din media UE în anul 2024). Este un parcurs interesant pentru România, în condițiile în care în punctul inițial – anul 2014, Polonia avea 13 pp în fața noastră relativ la media UE (68% din media UE avea Polonia și 55% din media UE România). (Infografic 2)

Viitorul nu arată prea bine pentru România, există o pierdere consistentă de viteză de convergență economică reală, mai ales din cauza implementării unui pachet greșit de consolidare fiscal-bugetară. Polonia se va îndepărta de noi. Datele din ultima estimare Eurostat indică faptul că în anul 2027, Polonia se va desprinde de România (85% Polonia față de 78% România), ne va egala Ungaria (78%) și vor reduce diferența față de noi Letonia (73%) și Bulgaria (70%) (Infografic 3)

  1. Despre convergența prețurilor. Dacă ne referim la indicele nivelului prețurilor în cazul indicatorului agregat – Consumul final al gospodăriilor populației (toate bunurile și serviciile utilizate pentru a satisface direct nevoile individuale ale gospodăriilor populației), vom observa că România are un grad de convergență de 65% față de media UE27 (=100), pe penultimul loc în UE, deasupra Bulgariei, cu 63%. Danemarca are 140% față de media UE 27 (=100), Austria 113%, Germania 108%, Cehia 89%, Ungaria 78%, Polonia 73% (antepenultimul loc). (Tabel 1)

O privire asupra poziției României în ceea ce privește convergența prețurilor pe principalele grupuri de bunuri și servicii indică faptul că suntem pe ultimul loc la prețurile alimentelor (plafonarea marjei comerciale are o contribuție la acest rezultat în ultimii ani) și recreere / sport și cultură, pe antepenultimul loc în UE la băuturi alcoolice, îmbrăcăminte și încălțăminte și utilități și pe penultimul loc la articole de mobilier, restaurante și transport.

  1. Despre convergența salariilor. Ultimele date oficiale Eurostat privind câștigul salarial mediu orar în euro indică România pe penultimul loc (12,9 euro), înaintea Bulgariei (10,5 euro). La acest indicator, România se află la 49% din media UE27, iar Bulgaria la 40%. Polonia este la 60%, Slovacia la 54%, iar Ungaria la 50%.

În ceea ce privește dinamica indicatorului câștig salarial median orar la paritatea puterii de cumpărare, ultimele date Eurostat (pentru anul 2022) indică România în fața Greciei, Slovaciei, Croației, Letoniei, Ungariei, Portugaliei și Bulgariei.

Convergența reală reprezintă fundamentul aderării cu succes la Zona Euro și nu poate fi obținută exclusiv prin ajustări fiscale sau prin respectarea unor indicatori nominali. Ea presupune menținerea unui ritm ridicat de creștere economică, investiții, productivitate și convergență a veniturilor populației. O consolidare fiscal-bugetară este necesară, însă aceasta trebuie realizată într-o manieră inteligentă, astfel încât să nu afecteze potențialul de creștere al economiei.

România continuă să înregistreze progrese în procesul de convergență economică față de media Uniunii Europene, însă ritmul de recuperare începe să încetinească vizibil. În ultimul deceniu, economia românească a redus consistent decalajele privind PIB-ul pe locuitor și salariile, apropiindu-se de state precum Polonia și depășind alte economii din regiune. Ultimele estimări arată că această dinamică pozitivă frânează, iar Polonia se distanțează din nou de noi pe termen mediu.

Politicile de austeritate implementate în ultimul an au blocat investițiile private, au redus consumul și au accentuat incertitudinea din economie. Au frânat astfel atât potențialul economic cât și mecanismele care au susținut convergența României în ultimii ani. O economie care încetinește generează investiții mai puține, o productivitate în creștere mai redusă și, implicit, o capacitate mai mică de a recupera decalajele față de media europeană.

În același timp, încetinirea activității economice se transmite inevitabil și asupra convergenței salariilor. În lipsa unei economii dinamice, ritmul de creștere al veniturilor populației va încetini, iar România riscă să rămână blocată pentru o perioadă mai lungă la un nivel mult inferior mediei europene.

Apropierea de standardele de viață din Uniunea Europeană se va face mai lent.

Recomandarea video

Am observat că ne citești din . Avem o versiune dedicată acestei țări. Vrei să o încerci?
Da