Guvernul avizează nefavorabil amânarea executării silite a persoanelor care nu mai pot achita rate

Guvernul a avizat nefavorabil proiectul iniţiat de mai mulţi deputaţi PSD privind instituirea unui moratoriu de doi ani în care să fie amânată începerea procedurii de executare silită a caselor în cazul persoanelor care, din cauza situaţiei financiare, nu pot achita ratele la bănci sau utilităţile.

5601 afişări
Imaginea articolului Guvernul avizează nefavorabil amânarea executării silite a persoanelor care nu mai pot achita rate

Guvernul avizează nefavorabil amânarea executării silite a persoanelor care nu mai pot achita rate (Imagine: Andrei Pungovschi/Mediafax Foto)

Avizul nefavorabil a fost emis în şedinţa de miercuri a Guvernului.

Iniţiativa legislativă a fost depusă în luna februarie la Senat de către şase deputaţi PSD şi a primit avizul Consiliului Legislativ, cu menţiunea de a se analiza dacă un astfel de moratoriu nu va genera restrângerea activităţii de creditare.

În document se propune ca pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă ale cetăţenilor români persoane fizice supuse executării silite din cauza neachitării ratelor la credite bancare sau la alte tipuri de împrumuturi ori a facturilor la utilităţi să existe un moratoriu de amânare pentru doi ani în ceea ce priveşte aplicarea executării pentru debitorii care nu mai au în posesie un alt imobil cu destinaţie de locuinţă şi care îndeplinesc cel puţin una dintre o serie de condiţii, şi anume veniturile familiei care urmează să fie evacuate nu depăşesc cuantumul salariului mediu pe economie pe membru de familie ori debitorul este singurul întreţinător al unei familii cu doi sau mai mulţi copii, face dovada lipsei unui loc de muncă sau a unor afecţiuni încadrabile în categoriile gradelor de handicap sau nu are în posesie alte bunuri sau conturi bancare a căror valoare ar putea acoperi datoria.

La încheierea perioadei de moratoriu de doi ani, debitorul este obligat să reia achitarea datoriilor pentru care i s-a imputat soluţia executării silite a imobilului, în condiţiile în care pentru datoriile restante nu se percepe altă dobândă decât cea prevazută în contract, dar se actualizează cu rata inflaţiei, achitarea datoriilor se reia din situaţia în care era la momentul aplicării moratoriului, iar, dacă în perioada moratoriului debitorul efectuează plăţi în contul datoriei, acestea vor fi scazute în mod corespunzător din datoria acumulată.

"Cetăţenii care fac obiectul prezentei legi trebuie să obţină de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pe raza căreia se află un certificat care să ateste îndeplinirea condiţiilor de aplicare a moratoriului de amânare a executării silite a locuinţei personale. Direcţia are obligaţia ca în termen de cinci zile lucrătoare să facă verificările necesare, instituţionale şi la faţa locului, pentru a emite certificatul pe baza datelor existente despre solicitantul certificatului. Cetăţenii care au solicitat un certificat îl vor prezenta băncii, firmei de utilităţi, firmei de recuperare a datoriilor sau oricărei persoane juridice care a solicitat evacuarea silită din locuinţa personală sau executorului judecătoresc dacă procedura de executare silită a ajuns în acest stadiu", se mai arată în propunerea legislativă.

Moratoriul nu ar urma să fie aplicat persoanelor deja evacuate.

În expunerea de motive se afirmă că , potrivit situaţiei de la sfârşitul anului trecut, peste 100.000 de persoane se află în situaţia de risc de evacuare din locuinţe în urma contractării de credite sau alte tipuri de împrumuturi şi a imposibilităţii de a achita ratele. O altă cauză este neplata taxelor către utilităţi, peste 100.000 de locuinţe putând fi executate silit de firmele de insolvenţă sau de recuperare pentru datorii la întretinere de peste 10.000 lei.

În aceeaşi expunere se arată că în Spania a fost adoptat un moratoriu pentru protejarea cetăţenilor vulnerabili, care scapă astfel de evacuare din locuinţe pentru un termen de doi ani, timp în care să-şi poată reveni financiar şi să reia plata restanţelor la credite.

Alte argumente prezentate sunt că, din punct de vedere al bugetului de stat, mulţi dintre cei evacuaţi vor ajunge asistaţi social, preţul locuinţelor va scadea constant din cauza suprasaturării pieţei, astfel că datoriile vor fi recuperate doar parţial prin valorificarea caselor, şi va apăra o piaţă a "rechinilor imobiliari".

Avocatul Andrei Şărban, partener în casa de avocatură Boştină şi Asociaţii, arată însă că proiectul de lege are impact asupra bugetului de stat, întrucât statul garantează anumite tipuri de credite, precum pentru programul "Prima Casă", şi subvenţionează dobânda unor tipuri de credite, cum sunt creditele cu dobânda subvenţionată de la bugetul de stat pentru persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat, precum şi efecte asupra oricărui creditor, deoarece executările silite efectuate de stat prin ANAF, de către bănci sau alţi creditori prin executori judecătoreşti, vor fi împiedicate de lipsa interesului potenţialilor cumpărători ai imobilelor executate silit sau de reducerea importantă a preţului de vânzare. În acest caz, cumpărătorii imobilelor executate silit la cererea băncilor, a statului sau a altor creditori nu vor putea folosi imobilele respective, pentru că nu pot efectua evacuarea locatarilor.

El arată şi că propunerea legislativă creează confuzii din punct de vedere al sferei de aplicare, nefiind precizat care este obiectul proiectului de lege, respectiv imobilele sau persoanele fizice. De asemenea, nu se prevede dacă moratoriul vizează executareă silită directă (evacuarea) sau executară silită imobiliară (vânzarea silită a imobilului).

Potrivit avocatului, în ipoteza in care propunerea legislativă vizează evacuarea, prin coroborare cu articolul care stabileşte că va fi prezentat un certificat firmei care a solicitat executarea rezultă că este permisă evacuarea la cererea creditorilor persoane fizice, ceea ce va avea ca efect excluderea de la adjudecare a persoanelor juridice, creşterea ponderii speculatorilor (samsari), scăderea transparenţei fiscale a tranzacţiilor. De asemenea, propunerea legislativă nu este coroborată cu dispoziţiile articolului 895 Cod Procedură Civilă, care interzice, în conditii expres prevăzute, evacuarea în perioada 1 decembrie-1 martie, generează imposibilitatea obiectivă a stabilirii situaţiei juridice a lipsei posesiei unui imobil (diferită de proprietate) şi nu reglementează situaţia în care alţi membri ai familiei (diferiţi de debitor) deţin în posesie sau proprietate imobile cu destinaţia de locuinţă şi nici situaţia în care debitorul are în posesie sau proprietate imobile declarate ca sediu de firmă (locuite în realitate, dar cu destinaţie juridică modificată).

"Condiţiile luate individual (şi nu cumulativ) se aplică unui număr foarte mare de împrumutaţi, cu consecinţa aplicării abuzive a moratoriului. Nu este reglementată situaţia în care, în intervalul de 2 ani, beneficiarul moratoriului nu mai îndeplineşte condiţiile, cine verifică continuitatea îndeplinirii condiţiilor pe parcursul moratoriului, cu ce frecvenţă şi pe baza căror documente.Nu se face nicio diferenţiere în funcţie de valoarea imobilului cu destinaţia de locuinţă. Nu exista un studiu cu privire la impactul economic asupra băncilor, pieţei imobiliare şi a statului", precizează avocatul.

El atenţionează totodată că, în cazul venitului familial, nu este precizat daca este vorba de venit mediu brut sau net şi că, în condiţiile în care salariul mediu pe economie este de 2.223 lei/lunar, acest plafon pe membru de familie asigură calificarea pentru obţinerea unui credit, cu verificarea posibilităţilor de plată a acestui credit şi nu justifică aplicarea unui memorandum. În plus, actele normative în domeniul ajutoarelor sociale se raportează la salariul minim pe economie.

O altă observaţie este că simpla existenţă a doi sau mai mulţi copii în întreţinere nu este de natură să îl califice pentru moratoriu pe împrumutatul care obţine venituri, indiferent de cuantumul acestora, o astfel de prevedere legală putând genera interzicerea accesului la creditare a persoanelor unici întreţinători de familie, chiar dacă veniturile acestora sunt suficiente pentru a asigura plata creditului.

De asemenea, condiţia lipsei unui loc de muncă nu poate fi dovedită decât prin raportare la inexistenţa unui contract de muncă înregistrat în Registrul de Evidenţă a Salariaţilor, condiţie care permite abuzuri din partea unor categorii de împrumutaţi care obţin venituri din dividende, rente, cedarea folosinţei, moşteniri, exercitarea unor profesii liberale, precum şi din exercitarea altor activităţi nesalarizate. Astfel, se încadrează în conditia prevăzută în propunere notari, avocaţi, executori judecătoreşti, arhitecţi, asociaţi, acţionari şi administratori în societăţi comerciale.

Tot în proiect nu se face distincţie între momentul încadrării în grad de handicap ulterior acordării creditului sau anterior acordării, nu este prevăzută ipoteza în care încadrarea în grad de handicap se realizează pentru o perioadă mai scurtă de doi ani, iar propunerea nu este corelată cu dispozitiile Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care prevede încadrarea în patru grade de handicap: uşor, mediu, accentuat şi grav, în funcţie de care sunt prevăzute şi tipurile de nivele de protecţie acordată.

Referitor la condiţia ca debitorul să nu aibă în posesie alte bunuri sau conturi bancare a căror valoare ar putea acoperi datoria, avocatul arată că, din modul de redactare, rezulta că e vorba despre acoperirea integrală a datoriei, deci această condiţie vizează inexistenţa bunurilor şi disponibilităţilor în conturi pentru plata integrală a datoriei, cu consecinţe asupra aplicării abuzive a unei astfel de prevederi . Nu este astfel luată în considerare situaţia existenţei bunurilor viitoare şi nici ipoteza bunurilor înstrăinate anterior intrării in vigoare a proiectului de lege de către debitori aflaţi în situaţia reglementată.

O altă problemă menţionată este aceea că nu este reglementat momentul începerii moratoriului (data obţinerii certificatului sau a prezentării la entitatea care solicită executarea), nu sunt reglementate efectele situaţiei în care debitorul, la finalul moratoriului, nu reia plăţile, iar faptul că pentru datoriile restante nu se percepe altă dobanda decât cea din contract, actualizată cu inflaţia, creşte costurile suportate de debitor, deoarece permite adăugarea actualizării cu rata inflaţiei la dobânda penalizatoare prevăzută în contractul de credit bancar.

Prevederea reluarii plăţilor din situaţia în care erau la momentul aplicării moratoriului duce, în opinia avocatului, la situaţia în care, după doi ani, debitorul trebuie să achite integral suma restantă majorată cu dobânzile penalizatoare prevăzute în contractul de împrumut şi actualizată cu rata inflaţiei, iar modul de imputare a plăţii este reglementat prin Codul civil, astfel încât prevederea este redundantă.

Referitor la modul de reglementare a verificărilor prin Direcţia de asistenţă socială, avocatul arată că, astfel cum sunt reglementate condiţiile, direcţia nu poate efectua verificările pentru îndeplinirea acestora (spre exemplu lipsa unui loc de muncă, a unui alt imobil aflat în posesie sau proprietate) şi nu poate obţine informaţii de la bănci privind conturile aflate, prin lege, sub protecţia secretului bancar, nefiind reglementată nici valabilitatea certificatului şi nici procedura de verificare, periodicitatea, ritmicitatea, modul de atacare al certificatului. Astfel, nu este explicitat dacă certificatul are efect doar în ceea ce priveşte evacuarea, iar prezentarea certificatului către creditor nu are niciun efect, deoarece executarea silită pentru recuperarea datoriei este încheiată prin vânzarea imobilului, evacuarea reprezentând o nouă executare silită, efectuată la cererea adjudecatarului imobilului, asupra căreia banca, firma de recuperare a datoriilor nu poate dispune încetarea.

Avocatul arată în acelaşi timp că nu este stipulată data până la care urmează să fie aplicată legea, nu este prevăzut de câte ori o persoană poate beneficia de acest moratoriu şi că prevederea este retroactivă.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici