Guvernul impune taxe la contestarea fără succes a unui contract PPP şi pentru plângeri în instanţă

În acelaşi timp, firmele care formulează plângeri la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), dar ale căror contestaţii sunt respinse de către Consiliu vor fi de asemenea obligate să cedeze statului o sumă fixă şi unei cote procentuale din valoarea contractului. Suma va fi reţinută din garanţia de participare impusă fiecărui ofertant în parte şi nu va fi restituită decât dacă firma în cauză contestă în instanţă decizia CNSC şi obţine în justiţie câştig de cauză.

Noile reguli au fost stabilite de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă care modifică Legea parteneriatului public-privat.

Prin actul normativ, Executivul a eliminat condiţia impusă firmelor care contestă în instanţă un contract de parteneriat public-privat de a depune o garanţie de 2% din valoarea contractului, dar i-a obligat pe toţi ofertanţii să constituie la licitaţie o garanţie de participare în cuantum de 1% din valoarea contractului.

În documentul obţinut de MEDIAFAX se arată că garanţia de 2% în cazul depunerii unei contestaţii a fost eliminată pentru a facilita "accesul neîngrădit la justiţie", după ce Comisia Europeană a atenţionat că Legea parteneriatului public-privat, intrată în vigoare în luna octombrie anul trecut, contravine normelor europene în domeniu.

În acelaşi timp însă, Executivul impus un alte sistem de taxe, atât pentru cererile introduse la instanţele judecătoreşti privind contractele de parteneriat public-privat, cât şi pentru firmele ale căror contestaţii sunt respinse de către CNSC.

Astfel, ordonanţa adoptată de Guvern stabileşte că, în vederea soluţionării contestaţiilor pe cale administrativ-jurisdicţională, persoana care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în termen de 10 zile de la data la care a luat cunoştinţă de un act al autorităţii publice considerat nelegal. În cazul depunerii unei contestaţii, statul are dreptul să încheie contractul de parteneriat public-privat numai după ce este comunicată decizia Consiliului.

CNSC va putea desemna un expert independent pentru lămurirea unor probleme de natură tehnică sau financiară, costul expertizei fiind suportat de partea care a formulat cererea de efectuare a acesteia.

În cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, Consiliul, până la soluţionarea fondului cauzei, poate să dispună, în termen de trei zile, la cererea părţii interesate, suspendarea procedurii de selecţie. Consiliul soluţionează cererea de suspendare luând în considerare consecinţele acestei măsuri asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public, se arată în ordonanţă.

Autoritatea publică este obligată să răspundă oricărei solicitări a CNSC şi să transmită orice alte documente relevante pentru soluţionarea contestaţiei, în maximum cinci zile, sub sancţiunea unei amenzi de 10.000 lei aplicată conducătorului instituţiei publice parte a contractului.

Dacă reclamantul are câştig de cauză, iar autoritatea publică nu respectă decizia CNSC, conducătorului instituţiei i se va aplica o amendă pe fiecare zi de întârziere, ce constă în 20% din salariul minim lunar pe economie.

Ordonanţa stabileşte însă şi că CNSC poate respinge contestaţia firmei ca fiind nefondată, tardivă, "lipsită de interes" sau de obiect, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate sau neîmputernicită, precum şi pe orice altă excepţie de procedură sau de fond.

În măsura în care Consiliul respinge contestaţia, autoritatea publică va reţine contestatorului, din garanţia de participare, o sumă fixă şi o cotă procentuală în raport cu valoarea estimată a contractului.

Astfel, pentru un contract cu valoarea estimată între 63.000 lei şi 420.000 lei inclusiv va fi reţinut 1% din această valoare, în timp ce pentru contracte cu valoare între 420.001 lei şi 4,2 milioane lei inclusiv va fi oprită o sumă fixă de 4.200 lei plus 0,1% din ceea ce depăşeşte 420.001 lei.

Acelaşi sistem de calcul va fi aplicat şi pentru contractele cu o valoare superioară. Pentru contracte cu o valoare cuprinsă între 4.200.001 lei şi 42 milioane lei inclusiv va fi cedată o sumă fixă de 7.980 lei plus 0,01% din ceea ce depăşeşte 4.200.001 lei, pentru contracte în valoare cuprinsă între 42.000.001 lei şi 420 milioane lei inclusiv va fi reţinută o sumă fixă de 11.760 lei plus 0,001% din ceea ce depăşeşte 42.000.001 lei, iar pentru contracte cu valoare cuprinsă între 420.000.001 lei şi 4,2 miliarde lei inclusiv va fi oprită o sumă fixă de 15.540 lei plus 0,0001% din ceea ce depăşeşte 420.000.001 lei.

Pentru contestarea fără succes a licitaţiilor aferente contractelor de parteneriat public-privat în valoare mai mare de 4,2 miliarde lei va fi plătită o sumă fixă de 19.320 lei plus 0,00001% din ceea ce depăşeşte valoare estimată a contractului.

Sumele reţinute nu vor fi returnate de stat decât dacă firma care s-a adresat fără succes CNSC contestă în instanţă decizia Consiliului de respingere a constetaţiei, iar judecătorii îi dau acesteia câştig de cauză.

În ordonanţă este stabilit însă în acelaşi timp că "cererile introduse la instanţele judecătoreşti având ca obiect contractele care intră în sfera de aplicare a acesteia, precum şi cele pentru repararea prejudiciului cauzat se taxează, în funcţie de valoare".

Astfel, pentru contracte sau prejudicii de până la 40.000 lei inclusiv va trebui plătită o taxă de 1% din această valoare, iar pentru contracte sau prejudicii cu valoare cuprinsă între 40.001 lei şi 400.000 lei inclusiv va fi impusă o taxă fixă de 400 lei plus 0,1% din ceea ce depăşeşte 40.001 lei.

Pentru contracte sau prejudiciu cu valoare cuprinsă între 400.001 lei şi 4 milioane lei inclusiv a fost stabilită o taxă fixă de 760 lei plus 0,01% din ceea ce depăşeşte 400.001 lei, iar pentru contracte sau prejudiciu în valoare cuprinsă între 4.000.001 lei şi 40 milioane lei inclusiv a fost impusă o sumă fixă de 1.120 lei plus 0,001% din ceea ce depăşeşte 4.000.001 lei.

Pentru contracte sau prejudiciu cu valoare între 40.000.001 lei şi 400 milioane lei inclusiv va fi plătită o sumă fixă de 1.480 lei plus 0,0001% din ceea ce depăşeşte 40.000.001 lei, iar pentru contracte sau prejudiciu între 400.000.001 lei şi 4 miliarde lei inclusiv va fi plătită o sumă fixă de 1.840 lei plus 0,00001% din ceea ce depăşeşte 400.000.001 lei.

Pentru contracte sau prejudicii cu valori mai mari de patru miliarde lei va fi plătită o taxă de 2.200 lei.

Plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu vor fi taxate cu 50% din aceste sume.

Cererile neevaluabile în bani vor fi taxate cu 4 lei.

Conform actului normativ, instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei CNSC este curtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal în a cărei rază se află sediul instituţiei publice. Judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 20 zile de la data înregistrării cererii de chemare în judecată, dispunând citarea părţilor. Termenele de judecată ulterioare nu pot fi mai mari de 10 zile.

"Lipsa părţii legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel. Instanţa va putea dispune o singură dată amânarea judecării cauzei, numai în mod excepţional, pentru motive temeinice şi care nu sunt imputabile părţii sau reprezentantului ei", se arată în ordonanţă.

În cazul în care instanţa consideră, după analizarea tuturor aspectelor relevante, că motive imperative de interes general impun menţinerea efectelor contractului, aceasta va dispune în schimb sancţiuni alternative, respectiv limitarea efectelor contractului prin reducerea termenului de execuţie a acestuia şi/sau aplicarea unei amenzi instituţiei publice, cuprinsă între 2% şi 15% din valoarea contractului, cuantumul acesteia fiind invers proporţional cu posibilitatea de a limita efectele contractului.

La aplicarea sancţiunilor alternative, instanţa va avea în vedere ca acestea să fie "eficiente, proporţionale şi descurajante", conform actului normativ.

Documentul obţinut de MEDIAFAX relevă că Legea parteneriatului public-privat a fost modificată deoarece Direcţia Generală Piaţă Internă şi Servicii a Comisiei Europene a atras atenţia autorităţilor române că actualele prevederi sunt în contradicţie cu normele UE şi a solicitat remedierea de urgenţă a problemelor de neconformitate, sub sancţiunea declanşării procedurii de infringement având ca efect amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiţii majore.

România a fost notificată de către Comisia Europeană asupra necesităţii modificării Legii parteneriatului public-privat la începutul lunii februarie şi a avut la dispoziţie 70 de zile pentru a încheia această fază, termenul limită fiind 15 aprilie 2011.