În ce stadiu e analiza pentru deblocarea proiectului Bala 2, menit să crească nivelul Dunării la Cernavodă? Explicațiile secretarului de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi

Comitetul interministerial înființat ad-hoc pentru actualizarea Proiectului Bala 2 lucrează încă „asiduu” pentru a finaliza analiza cerută de premierul interimar în contextul opririi controlate a celor două reactoare nucleare ale României, din cauza debitelor extrem de reduse ale fluviului în bazinul de aducțiune pentru răcirea instalațiilor de la Cernavodă, după cum a declarat secretarul de stat.

• România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual.
• Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei care asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie. Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni.
• Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat, pe 22 august, noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale Centralei nucleare de la Cernavodă.
• De altfel, lucrările de dragare, în derulare zilele acestea, și de regularizare a Dunării în zona brațului Bala au fost de fapt propuse de responsabilii din domeniul energiei încă de acum 23 de ani – după data de 23 august, când s-a decis prima și unica dată, înainte de 13 iulie, oprirea totală capacităților nucleare de la Cernavodă – potrivit unui document guvernamental consultat de Mediafax.
• Starea de alertă s-a prelungit pentru 30 de zile începând din 30 august 2026, prin Hotărârea nr. 21 din 28 august 2026, după ce s-a constatat  „menţinerea condiţiilor care au determinat declararea stării de alertă la nivel naţional prin raportare la debitul Dunării la intrarea în ţară, acesta fiind la Baziaş de aproximativ 1.350 mc/s şi, deşi este prognozată o creştere temporară până la aproximativ 1.600 mc/s în perioada 30 – 31 august, această valoare rămâne mult sub media multianuală a perioadei cu o probabilitate ridicată de reluare a scăderii în prima decadă a lunii septembrie, în lipsa unor precipitaţii semnificative în bazinul Dunării”.
• Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați (AFDJ) a detaliat pentru Mediafax toate etapele și momentul blocării proiectului care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării.
• Mai mult, oficialii Comisiei Europene au confirmat, la solicitarea Mediafax, că Proiectul Bala a fost subiectul unei plângeri venite de la sediul central al unei organizații importante care activează în domeniul protecției mediului.

„Acest proiect este esențial pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă”

„Legat de Bala 2, este într-adevăr în acest moment o muncă asiduă coordonată de șeful Cancelariei Primului-Ministru, de domnul Jurca, care, mă rog, în coordonare a domniei sale se află acele instituții care să pregătească acest proiect. Acest proiect este esențial pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, proiect sine qua non, fără de care ele nu pot fi construite și până în 2033 – 2034 pot fi de ajutor în cazul în care vom experimenta, așa cum mă aștept și cum se așteaptă foarte mulți dintre experți, în condițiile schimbărilor climatice, la temperaturi și la fenomene din ce în ce mai dificile pentru următorii ani”, a declarat Cristian Bușoi, la întrebarea reporterului Mediafax.

Demnitarul a precizat că instituția pe care o reprezintă, membră în comitetul interministerial înființat în acest sens și care este în același timp acționar majoritar al companiei care operează Centrala nucleară, susține proiectul Bala 2.

„Legat de calendar, legat de costuri, legat de felul în care se va implementa proiectul Bala 2 și acele lucrări extinse de pe brațul Dunării, va comunica la momentul potrivit și când va fi nevoie domnul cancelar sau direct departamentul de comunicare al Guvernului României. Noi, ca Minister al Energie, evident, cu tot ceea ce putem susținem, pentru că, până la urmă, Cernavodă, acolo unde Ministerul Energiei este acționar majoritar, este o societate listată la bursă în mod direct și Sistemul Energetic Național, în mod indirect, va fi beneficiarul acestor investiții și al acestor lucrări”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei.

Conform unui comunicat din 27 august, comitetul funcționează 30 de zile și va prezenta un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare, în jurul datei de 13 septembrie 2026.

Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă reunește Cancelaria prim-ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională ‘Apele Române’, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica și mediul universitar (Universitatea Tehnică de Construcții București), cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și al specialiștilor din Ministerul Apărării Naționale.