Isărescu: Sustenabilitatea dezinflaţiei este mai importantă decât atingerea unei ţinte

El a explicat că, printr-o întărire a politicii monetare, pentru a restrânge cererea celorlalte produse în compensarea creşterii accizelor şi al preţurilor combustibililor, s-ar fi mărit diferenţa negativă a PIB faţă de potenţial.

"Este incorect să faci un asemenea trade-off. (...) Câştigi la credibilitate şi pierzi în altă parte. Este un mix pe care trebuie să-l urmăreşti. Sustenabilitatea dezinflaţiei cred că este mai importantă, chiar dacă ţinteşti inflaţia", a explicat Isărescu.

Guvernatorul susţine că banca centrală ar fi avut mecanismele pentru a combate creşterea neaşteptat de mare a accizelor la tutun, dar trebuia să vadă şi ce alte dezechilibre s-ar fi putut crea.

"Aţi văzut cât de mare e PIB negativ, deci inflaţia la noi ar trebui să meargă foarte jos. (...) E bine de când stabileşti ţinta să ai de partea ta şi guvernul, şi politica fiscală", a spus Isărescu.

El a punctat că există preţuri cu mare rigiditate la cerere, dând ca exemplu pâinea şi combustibilii, iar în aceste condiţii BNR nu poate acţiona asupra lor.

Oficialul băncii centrale a reamintit că ţintirea inflaţiei nu presupune atingerea unui punct la finele anului, arătând că multe state anunţă doar un interval, fără o ţintă centrală.

Potrivit directorului Direcţiei Statistică din Banca Naţională a României, Constantin Chirca, fără influenţa preţurilor la tutun şi ţigări rata anuală a inflaţiei ar fi fost de 3% în octombrie, 3,09% în noiembrie şi 2,79% în decembrie.

Ţigările şi produsele din tutun s-au scumpit cu aproximativ 14% la începutul acestui an, ca urmare a creşterii accizelor şi a cursului de schimb la care se calculează aceastea de la 1 ianuarie. Ţinta de inflaţie stabilită de BNR pentru acest an este de 3,5% plus/minus un punct procentual. Inflaţia s-a plasat la sfârşitul anului trecut la 4,74%, în afara intervalului ţintit de BNR pentru al treilea an consecutiv.