Ponta şi Filat asigură că gazoductul Iaşi-Ungheni va fi funcţional până la finele anului 2013

Premierul Victor Ponta se află, marţi, la Chişinău, în vizită de lucru.

Reprezentanţii celor două guverne au mai convenit ca iniţieze procedurile de realizare a liniei de interconectare electrică Iaşi-Ungheni cu o putere de 400 KW, a liniei electrice Falciu-Godeşti de 110 KW până la sfârşitul acestui an şi a interconectării Bălţi-Suceava de 400 KW.

"Sistemul de gaze din Republica Moldova va fi racordat, prin România, la sistemul de gaze european. Asta nu înseamnă obligatoriu că sursa sau cei care vor livra acest gaz să poată fi identificaţi dintr-o ţară sau alta, ci asta înseamnă acces la piaţă şi diversificarea furnizării. Este un proiect de interconectare reciprocă şi, în anumite situaţii, pot fi identificate surse atractive de gaze naturale din Est, asta nu înseamnă obligatoriu din Federaţia Rusă. Este vorba de gazul de alternativă", a spus Filat.

La sfârşitul lunii mai, Guvernul de la Bucureşti a avizat indicatorii tehnici de construcţie a conductei de interconectare a sistemului de transport gaze din România şi Republica Moldova, pe ruta Iaşi-Ungheni.

"Este un proiect agreat de mai mult timp la nivelul principiilor şi discuţiilor politice, dar care niciodată nu a fost pus în practică. De fiecare dată, din partea Guvernului României au fost vorbe frumoase şi atât, dar acum a fost aprobat", a spus atunci Ponta.

El a arătat că acest proiect are o importanţă strategică şi politică pentru colaborarea între cele două ţări.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la începutul lunii mai, că finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni, prin care se vor interconecta sistemele de gaze ale României şi Republicii Moldova, are ca termen a doua parte a anului 2014.

Conducta de gaze va asigura un tranzit de 1,5 miliarde metri cubi anual pe ruta Iaşi-Ungheni.

Costurile de construcţie sunt estimate la 20 milioane euro, din care partea României va fi de circa 12 milioane euro.

România importă cea mai mare parte a gazelor de la Gazprom, la preţuri de aproape trei ori mai mari faţă de gazele extrase intern. O altă rută de import este conducta Arad-Szeged (Ungaria), dar cantităţile livrate sunt nesemnificative.

Problema preţului de import al gazelor este discutată la nivel politic în Bucureşti, deocamdată fără ca politicienii să fi găsit o soluţie pentru reducerea tarifelor.