Preşedintele Consiliului Fiscal: Investitorii sunt mai afectaţi de impredictibilitatea fiscală decât de nivelul taxelor

Impredictibilitatea măsurilor fiscale şi impactul acesteia asupra investitorilor sunt mult mai nocive decât nivelul în sine al taxelor, întrucât impozitele ar putea creşte la fel de uşor cum au fost reduse, când va creşte presiunea pe buget, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

319 afişări
Imaginea articolului Preşedintele Consiliului Fiscal: Investitorii sunt mai afectaţi de impredictibilitatea fiscală decât de nivelul taxelor

Preşedintele Consiliului Fiscal: Investitorii sunt mai afectaţi de impredictibilitatea fiscală decât de nivelul taxelor (Imagine: Silviu Matei / Mediafax Foto)

Cele mai presante probleme pentru companii, potrivit statisticii Comisiei Europene, sunt reprezentate de reglementări, nu numai pentru taxe, ci şi protecţia mediului, conformarea cu diverse alte reglementări în sectoare diferite. E foarte importantă, pe partea de reglementare, predictibilitatea. Degeaba scad taxele, dacă predictibilitatea este la fel de mică", a afirmat Dumitru la o conferinţă organizată la BNR privind mediul de afaceri.

Referindu-se la modificările aduse marţi de Guvern Codului Fiscal, care nici nu a intrat încă în vigoare, el a apreciat că "spune foarte multe" despre modul cum se derulează lucrurile la nivel de politici economice în România.

"Evident că mediul de afaceri primeşte cu bucurie faptul că mai scad nişte taxe, mai rapid decât se anunţa iniţial, dar trebuie să-şi pună şi întrebarea dacă scad aşa repede, în două-trei zile se ia decizia, poate la un moment viitor când presiunea va fi foarte mare pe buget, nu ar putea să crească la fel de uşor?", a continuat Dumitru.

Preşedintele Consiliului Fiscal apreciază că impredictibilitatea este "mult mai negativă", iar impactul mult mai nociv pentru mediul investiţional decât nivelul taxelor.

Totodată, el spune că investitorii serioşi nu vor plasa banii pe termen lung în România dacă nu găsesc predictibilitate şi, chiar dacă primesc cu bucurie măsurile pe termen scurt, apreciază mai mult reformele structurale.

"România stă bine la stabilitate în comparaţie cu statele din jur, dar nu este suficient, pentru că în continuare are o problemă majoră, respectiv infrastructura. Poţi să ai taxe mici, dar dacă mediul de afaceri nu le consideră predictibile nu o să ai investiţii pe termen lung, de la investitori serioşi", a puncrat şeful Consiliului Fiscal.

Dumitru a atras atenţia că România mai are probleme serioase la nivelul educaţiei şi al sănătăţii primare, idee care a fost subliniată şi de viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, el numind aceste domenii "infrastructura soft".

"Nu este suficient să creşti salariile profesorilor, ale medicilor, dacă nu schimbi nimic în structura cu care să îşi poată face meseria. După 10 ani de învăţat (medicii - n.r.), să iei un salariu decent este o precondiţie, dar şi să îţi faci meseria într-un cadru care să nu te deranjeze", a spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Guvernul a aprobat, marţi, măsurile fiscale privind devansarea cu un an a reducerii impozitului pe dividende, de la 16% la 5%, reducerea TVA la 9% pentru livrarea apei şi impozitarea diferenţiată pentru microîntreprinderi.

Măsurile se vor aplica de la 1 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal.

Dumitru: Impactul negativ asupra bugetului din reducerea CAS a fost chiar cel estimat de Guvern

"S-a spus recent că reducerea de CAS nu a produs impactul negativ estimat asupra veniturilor bugetare. Complet fals! Pentru că CAS-urile sunt de trei feluri: contribuţii la pensii, la sănătate şi la şomaj. Dacă ne uităm strict la contribuţiile la pensii,unde s-au redus cu cinci puncte procentuale, acolo este impactul exact cel calculat. Mai mult, dacă ne uităm pe deficitul bugetului de pensii, strict venituri minus cheltuieli în sectorul de pensii şi extrapolăm evoluţia din primele opt luni pe tot anul, ajungem la un deficit de 20 miliarde lei, care înseamnă aproape 2,8% din PIB", a afirmat Dumitru, la aceeaşi conferinţă.

Pe de altă parte, el a arătat că o companie medie din România plăteşte circa 42% din profitul său commercial, uşor peste media europeană, în special presiunea venind din zona impozitelor pe muncă, potrivit clasamentului de competitivitate al Băncii Mondiale "Doing Business" lansat marţi.

Dumitru a punctat că ar fi potrivit pentru mediul de afaceri să existe o povară fiscală pe muncă mai mică în România, unde chiar şi după reducerea de cinci puncte procentuale, pe zona de venituri relativ mici, până la 70%-80% din venitul mediu, se înregistrează încă cea mai mare povară fiscală pe muncă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai mari la nivel european.

"Deci mai avem încă o problemă a poverii fiscale pe muncă la salariile mici, pentru că reducerea CAS nu a fost ţintită pentru a scădea această diferenţă de povară fiscală. Problema principală pentru care nu putem reduce foarte mult povara pe muncă şi care ţine iar de reforme structurale este rata de suport, adică numărul de contribuabili la cel de beneficiari în sistemul public de pensii, fiind a doua cea mai nefavorabilă din Europa. Noi avem o povară fiscală pe muncă mare, pentru că avem deja un dezechilibru fizic foarte puternic între numărul de contribuabili şi numărul de beneficiari", a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.

El a menţionat că problema dezechilibrului între contribuabili şi beneficiari este foarte serioasă şi trebuie discutată pentru a se găsi soluţii.

Guvernul a estimat un impact negativ al măsurii de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale asupra bugetului de 4,4 miliarde lei pe an, în perioada 2015-2019.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici