Profesorul Cristian Socol: Despre consecințele economice și sociale ale Războiului din Orientul Mijlociu. Ce efecte asupra economiei românești?

Într-un Scenariu pe termen scurt, în care războiul durează 2-3 luni, vorbim despre un șoc temporar, urmat de absorbirea efectelor în 6-9 luni – un risc geopolitic, cu creșterea tranzitorie a prețului petrolului, a primelor de risc și a perturbărilor logistice, a imigrației s.a. – situația se pate normaliza destul de rapid.

Într-un Scenariu pe termen mediu și lung (>1 an), vorbim despre șocuri persistente, cu efecte în histereza inflației înalte, prime de risc mai mari, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, investiții blocate și modificări la nivelul ”sănătății” finanțelor publice și al sustenabilității economice – daune în producția industrială, ocupare, exporturi. Creșterea persistentă a prețului petrolului va atrage drept răspuns creșterea dobânzilor, din nevoia legitimă a băncilor centrale de a lupta cu inflația ridicată.

Principalele canale de transmisie a efectelor vor fi cel energetic (șoc în prețul petrolului și al GNL), de transport (reconfigurarea rutelor și mărirea costurilor legate de asigurare vor conduce la creșterea prețului bunurilor intermediare – chimice, îngrășăminte, materiale de construcții), financiar/fiscal (prin creșterea aversiunii la risc, volatilitate și efecte nedorite pe dobânzi și spread-urile suverane + scheme de compensare energie, subvenții transport, cu presiune pe deficite și datorie) dar și cel de investiții (incertitudinea geopolitică ridicată va crește neîncrederea și investiții vor fi amânate, turismul va fi afectat s.a.)

Tudorel Andrei, președintele INS, despre marile provocări ale societății actuale, cum se calculează PIB-ul și inflația. „De multe ori nu vedem, dar România a crescut enorm”

Profesorul Cristian Socol: Reforme ≠ Tăieri. Cum ar trebui făcută reforma administrației centrale fără să arunci oameni în stradă? Studiu de caz pe Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT)

Scriam în analiza de acum o lună https://www.mediafax.ro/economic/cristian-socol-despre-criza-din-iran-sau-cum-a-esuat-o-tara-cu-potential-economic-ridicat-motivatia-protestelor-este-90-legata-de-reducerea-dramatica-a-puterii-de-cumparare-23672917 despre cum e eșuat Iranul, o țară cu potențial economic ridicat. Arătam că motivația protestelor în stradă este 90% legată de reducerea dramatică a puterii de cumpărare, sub povara prăbușirii monedei naționale și a inflației explozive, în principal cauzate de efectele sancțiunilor economice, financiare și tehnologice suprapuse dezechilibrelor interne.

În această analiză argumentez că Iranul nu va rezista mult timp, se află într-o menghină, cu tensiuni interne economice și sociale majore și tensiuni externe, războiul reinflamat cu Israel, SUA și partenerii acestora. Și estimez consecințele economice și sociale ale crizei din Orientul Mijlociu asupra economiei globale, economiei UE și asupra României. Rațional, efectele au amplitudine, difuziune și adâncime mai ample atunci când vorbim de scenariul pe termen mediu și lung.

1. Înainte de a rezista militar, Iranul nu va rezista economic și social pe termen mediu și lung. Cu toate punctele sale forte (potențial economic bun, rezerve însemnate de petrol și gaze – locul 3 în lume la rezervele de petrol și, respectiv, locul 2 în lume la cele de gaze, o pondere redusă a datoriei guvernamentale în PIB – 35,9% din PIB în 2025 și cu o populație relativ tânără și educate), Iranul se va prăbuși sub povara războiului, a sancțiunilor, a izolării comerciale, financiare și tehnologice precum și a imposibilității menținerii echilibrelor externe (inclusiv efectele asupra cursului de schimb). Începând cu anul 2011, impunerea sancțiunilor a redus încasările valutare din vânzările de petrol (acestea scăzând de șase ori, de la 1,8 milioane barili pe zi înainte de 2011 la doar 300.000 barili pe zi), a condus la deficite bugetare ridicate și a redus potențialul economic cu mai mult de jumătate. Războiul de 12 zile din iunie 2025 cu Israelul a agravat aceste probleme economice, a generat o fugă a capitalului, reducerea investițiilor și creșterea costurilor de finanțare. Conflictul în desfășurare acum va acutiza toate aceste fenomene.

2. Cum influențează criza din Orientul Mijlociu economia globală? În primul rând, prin șocurile asupra prețurilor la energie și gaze naturale. Aproximativ 20% din petrolul mondial și 30% din gazul natural lichefiat (LNG) tranzitează Strâmtoarea Ormuz, zonă extrem de vulnerabilă în cazul unui război. Analiștii de la Barclays și Goldman Sachs avertizează că prețul barilului de petrol Brent poate ajunge în cîteva săptămâni la 100-110 $/baril.

În Scenariul pe termen scurt, având în vedere că deja s-a produs o blocare parțială în Stâmtoarea Ormuz, prețul petrolului ar putea crește cu 10–30%. Aceasta ar putea adăuga între 0,6-0,8 puncte procentuale la inflația globală. Creșterea economică globală s-ar reduce cu 0,5-0,6pp în anul 2026. Comerțul maritim din Golf, evaluat la peste 1.000 miliarde USD pe an, ar fi serios perturbat. Criza iraniană și conflictul cu Israel măresc riscul geopolitic, cu efect în piețele financiare, creând volatilitate ridicată. Va apărea și o criză umanitară. Un conflict regional ar putea implica peste 70 de milioane de oameni din zonele direct afectate. Numărul refugiaților ar putea crește cu 2–5 milioane în statele vecine. La nivel global, va crește polarizarea economică și socială, creșterea inflației scăzând puterea de cumpărare pentru cei mai săraci 40%, vor crește sărăcia energetică și tensiunile sociale.

În Scenariul pe termen mediu și lung, o creștere cu 50% a prețului petrolului plus efectele indirecte generate (creșterea primelor de asigurare, a costurilor de transport, reconfigurarea rutelor etc) ar putea adăuga 1,8-2pp la inflația globală și un minus de 1,3-1,5pp în rata de creștere economică globală. Creșterea incertitudinii va conduce la o majorare persistentă a primelor de risc pe piețele financiare, punând presiune pe costurile de împrumut și sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în țările cu datorii și deficite ridicate. Băncile centrale vor amâna reducerea dobânzilor și posibil chiar să crească dobânzile de referință pentru a lupta cu o inflație în creștere. Fenomenul stagflaționist se va generaliza. Inegalitățile economice și sociale se vor adânci.

Cele mai afectate vor fi China și zona asiatică Nu trebuie să uităm că, în 2025, 35% dintre exporturile și importurile Iranului sunt pe relația cu China, principalul partener comercial.

3. Care va fi impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra Uniunii Europene? În Scenariul pe termen scurt (șoc temporar, normalizare în 6-9 luni), luând în considerare elasticitățile dinamicii PIB potențial la creșterea prețului petrolului, se poate estima o reducere anualizată de 0,4-0,6pp (în ipoteza creșterii prețului petrolului cu 10-30%). Plus 0,4-0,8pp la inflația HICP, o deteriorare a balanței comerciale cu 8-10% (având în vedere dependența energetică a UE și scăderea competitivității cauzată de energia scumpă). Vor fi deteriorări ale situației finanțelor publice, generate inclusiv de reapariția schemelor de compensare propuse de țări UE cu senzitivitate mare la creșterea costurilor energetice.

În Scenariul pe termen mediu și lung costurile sunt, evident, amplificate, o creștere cu 50% a prețului petrolului conducând la o reducere anualizată a creșterii PIB potential de 1-1,2pp, inclusiv prin influența șocurilor de ofertă, generate de costurile mai ridicate asupra productivității și investițiilor.

4. Vor fi consecințe economice și sociale asupra economiei României? Șocul găsește România pe un teren deja inflaționist și pe fondul unei recesiuni economice adânci. România are o dependență puternică de importurile de petrol, iar în acest moment are deja o inflație ridicată (9,6% la ianuarie 2026, cu un Core2 ajustat de 5,5%) cauzată în principal de creșterea TVA + accize și liberalizarea prețului la energie. Un șoc energetic ce ar provoca scumpirea carburanților (deja litrul de benzină a crescut la 8 lei, preventiv) ar reduce și mai mult consumul (scăderea venitului real disponibil prin mărirea prețurilor la bunurile de consum și a facturilor la utilități), investițiile private (prin șocul asupra costurilor și prin creșterea dobânzilor) și exporturile nete (prin factura energetică mai mare și scăderea de competitvitate prin preț).

Pe termen scurt (șoc temporar, o creștere a prețului petrolului de 10-30%, ulterior revenire), impactul negativ asupra ratei de creștere a PIB real ar putea fi de 0,5-0,6pp (față de scenariul baseline, fără criza din Orientul Mijlociu), asupra inflației de 0,6pp (efecte directe și indirecte plus presiunea pe deprecierea cursului), o creștere a costurilor de imprumut ale statului cu 50bps (0,5pp), o reducere a veniturilor bugetare în PIB de 0,15-0,2pp și o deteriorare a balanței comerciale. (Infografic 1)

Pe termen mediu și lung (ipoteza unui șoc persistent, generat de durata și amplitudinea ridicate, plus 50% la prețul barilului de petrol), impactul asupra ratei de creștere economică ar putea fi de 1,5pp (față de scenariul baseline, fără criza din Orientul Mijlociu), asupra inflației de 1pp (efecte directe și indirecte plus presiunea pe deprecierea cursului), o creștere a costurilor de imprumut ale statului cu 60-80bps (0,6-0,8pp), o reducere a veniturilor bugetare în PIB de 0,25-0,35pp și o deteriorare mai puternică a balanței comerciale (față de scenariul pe termne scurt). (Infografic 2)

Industriile cele mai expuse sunt industria chimică, materiale de construcții, transport și agroalimentară. Presiunea ridicată va pica tot pe gospodăriile vulnerabile și IMM-uri, și așa lovite puternic de povara – profund asimetrică – pusă de măsurile de austeritate din ultimele 8 luni.

Probabilitatea de apariție a tensiunilor sociale va fi și mai ridicată, pe fondul creșterii explozive a costului vieții și deprecierii consistente a nivelului de trai.

În concluzie, sperăm ca acest conflict să nu dureze mult, atfel consecințele economice și sociale fiind ridicate.