REPORTAJ: "Nemodernizate, rău famate, prost plasate". Majoritatea hotelurilor de două stele din România vor dispărea de pe piaţă în următorii ani

Cele mai multe dintre hotelurile de două stele din ţară vor dispărea în următorii ani, pe fondul cererii tot mai scăzute, şi fie vor fi renovate şi clasificate la trei sau patru stele, fie vor fi demolate sau transformate în apartamente ori clădiri de birouri, spun operatorii din turism.

907 afișări
Imaginea articolului REPORTAJ: "Nemodernizate, rău famate, prost plasate". Majoritatea hotelurilor de două stele din România vor dispărea de pe piaţă în următorii ani

REPORTAJ: "Nemodernizate, rău famate, prost plasate". Majoritatea hotelurilor de două stele din România vor dispărea de pe piaţă în următorii ani (Imagine: Shutterstock)

Cu 71.000 de locuri la nivel naţional, hotelurile de două stele ocupă poziţia secundă, după cele de trei stele, care cumulează 74.000 de locuri. Cu toate acestea, operatorii din turism spun că în următorii ani mare parte din ele vor dispărea şi vor rămâne doar cele noi sau modernizate şi care vor oferi servicii de calitate.

"Oamenii încep să renunţe la hotelurile de două stele şi să le caute pe cele de trei stele, care chiar dacă sunt puţin mai scumpe, arată mai bine. Lumea a început să aibă rezerve atunci când este vorba de hotelurile de două stele, care în general sunt nemodernizate, şi se fereşte de ele, mai ales în oraşe", spune Lucia Morariu, proprietarul Eximtur, cea mai mare agenţie de turism cu capital autohton din România.

George Mărginean, proprietarul Karpaten Turism, cea mai mare agenţie din ţară specializată în incoming, afirmă că România mai trăieşte încă în trecut, pentru că majoritatea hotelurilor de două stele din străinătate s-au transformat în ultimii 20-30 de ani în unităţi de trei şi patru stele, odată ce pretenţiile de confort ale turiştilor au crescut.

"Curaţenia precară, personalul nepoliticos, serviciile proaste şi managementul defectuos sunt printre cele mai mari probleme ale hotelurilor de două stele. Proprietarii îşi doresc ca hotelul lor să arate mai bine, să fie cotat mai bine, deci să aibă mai multe stele. Cei care nu au resurse financiare au rămas în urmă şi, ori vor vinde, ori vor închide în următorii ani, dacă nu se adaptează la creşterea pretenţiilor de confort ale clienţilor", adaugă Mărginean.

Şi Marius Usturoiu, proprietarul Mareea, cea mai mare agenţie din ţară în ceea ce priveşte turismul de litoral şi una dintre primele care trimit turişti români în România, crede că majoritatea hotelurilor de două stele vor dispărea în următorii ani.

De aceeaşi părere sunt şi Lucia Morariu, şi George Mărginean.

"Ori vor fi renovate şi vor trece la trei sau patru stele, ori vor fi demolate şi în locul lor va fi construit altceva, ori se vor transforma în apartamente sau birouri", a spus Mărginean.

Ca de cele mai multe ori, tonul îl dă Capitala, unde locurile din hotelurile de două stele au ajuns să fie mai puţine chiar şi decât cele la cinci stele.

Bucureştiul are cinci hoteluri de o stea (604 locuri), 15 de două stele (1.521 locuri), 59 de trei stele (4.888 locuri), 43 de patru stele (9.331 locuri) şi opt de cinci stele (2.992 de locuri), potrivit datelor MDRT.

"Majoritatea camerelor de cinci stele s-au deschis în ultimii cinci ani, după proiecte de fezabilitate făcute în perioada de boom economic 2007-2009, când acestea păreau cele mai căutate şi mai profitabile. Faptul că oraşul nu are atracţii turistice îl face să fie destinat oamenilor de afaceri, care în general au tendinţa de a chelui mai mult pe confort", afirmă Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR) şi proprietar al lanţului Continental, care deţine şi hotelul Hello de două stele din Bucureşti.

El adaugă că Bucureştiul are mai mulţi turişti de lux decât de două stele, în măsura în care turiştii de lux sunt de fapt oameni de afaceri străini, iar turiştii de două stele sunt mai mult români în tranzit sau diverse grupuri cu buget limitat.

Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), crede că numărul mic de hoteluri de două stele din Capitală se explică şi prin potenţialul mai ridicat al investitorilor din Capitală, care au reclasificat superior unităţile de două stele, iar construcţiile noi au fost proiectate pentru categorii superioare.

"Nemodernizate, rău famate, prost plasate", sunt principalele probleme ale hotelurilor de două stele din Bucureşti, crede Mărginean, care afirmă că printre clienţii acestora se numără şi persoanele care închiriază cu ora, pentru "o partidă de amor".

Răducan adaugă că mai sunt şi şoferi, delegaţi pentru aprovizionare, patroni de firme mici cu treburi în Bucureşti şi, uneori, turişti străini sau autohtoni care nu au pretenţii de confort.

Spre deosebire de Bucureşti, la mare predomină încă hotelurile de două stele. Pe litoral sunt 353 de hoteluri (71.244 locuri), iar 7 dintre ele sunt de cinci stele (1.466 de locuri), 35 de patru stele (6.649 locuri), 144 de trei stele (25.563 locuri), 144 de două stele (34.533 locuri) şi 23 de o stea (3.033 locuri).

"Clienţii hotelurilor de două stele de la mare sunt persoane cu venituri reduse şi care nu îşi permit să plătească, în vârf de sezon, mai mult de 100 de lei pe noapte. Unui hotel de două stele, dacă este renovat, îi lipsesc, faţă de o unitate de trei stele, aerul condiţionat şi frigiderul", spune Linica Stan, directorul general al THR Marea Neagră, care deţine 15 hoteluri de două stele pe litoral.

Ea afirmă că în vârf de sezon, toate hotelurile de două stele sunt pline, iar cei care le aleg o fac gândindu-se la preţ. Cu toate acestea, cele mai căutate hoteluri de pe litoral sunt cele de trei stele.

Marius Usturoiu adaugă că turistul de două stele de la mare este fie tânăr student, fără resurse financiare, fie familist cu copii şi cu venituri scăzute. Străinii nu vin, în general, la două stele, nici la mare, nici în restul ţării.

"Dacă renovezi hotelul de două stele, îl faci de trei stele, pentru că diferenţa de frigider şi aer condiţionat nu costă atât de mult. Acesta este trendul cu hotelurile de două stele, de a le duce la trei stele", a afirmat Stan.

Potrivit MDRT, în România sunt 1.555 de hoteluri, dintre care 29 de cinci stele, 243 de patru stele, 761 de trei stele, 450 de două stele şi 72 de o stea. Din cele 192.416 locuri la nivel naţional, 6.115 sunt în unităţile de cinci stele, 34.072 în cele de patru stele, 74.063 la trei stele, 71.241 la două stele şi 6.925 la o stea.

"În general, clienţii hotelurilor de două stele din ţară sunt oameni necăjiţi, care au treburi în oraş, la spital sau în altă parte, şi trebuie să rămână peste noapte", crede Josef Goschy, unul dintre cei mai mari hotelieri din România şi proprietar al lanţului Unita Turism.

Potrivit lui Marius Usturoiu, în ţară preţul pentru o noapte la un hotel de două stele este mai mic cu 10-15% decât la trei stele.

Radu Enache spune că hotelurile de două stele din ţară se vor dezvolta în zone de tranzit maxim cu produsul, serviciile şi preţurile corecte. "Piaţa locală este mult mai deschisă acum la acest tip de produs dacă este sub brandul unui lanţ de încredere. Noi avem un proiect de dezvoltare a cel putin cinci Hello Hotel", a adăugat el.

Mai scceptici, Lucia Morariou, Mărginean şi Usturoiu cred că multe din hotelurile de două stele de la nivel naţional vor dispărea în următorii ani.

"Nu merită în conjunctura actuală să ai un hotel de două stele şi să nu te gândeşti că trebuie să-i măreşti gradul de confort în viitorul apropiat", a mai spus Mărginean.

Chiar dacă hotelurile de două stele vor dispărea, nu înseamnă că oamenii necăjiţi, şoferii, studenţii şi cei amatori de amoruri de-o oră vor fi mai puţini. Probabil că cei mai mulţi se vor caza la aceleaşi hoteluri, care vor avea în plus zugrăveală nouă, frigider şi aer condiţionat, şi pentru care vor plăti ceva mai mult.

(Material Liviu Iancu, liviu.iancu@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici