România şi Bulgaria sunt cele mai expuse ţări din Europa de Sud-Est la criza din Grecia

Criza din Grecia ar putea submina investiţiile în Europa de Sud-Est, adăugând o nouă piedică în calea redresării economice, potrivit unei analize Reuters, care notează că România şi Bulgaria sunt cele mai expuse state din regiune, în condiţiile în care băncile elene îşi consolidează finanţele.

128 afișări
Imaginea articolului România şi Bulgaria sunt cele mai expuse ţări din Europa de Sud-Est la criza din Grecia

România şi Bulgaria sunt cele mai expuse ţări din Europa de Sud-Est la criza din Grecia (Imagine: Mediafax Foto)

Grecia a fost un investitor major în regiune - se află pe locul al doilea în Serbia -, de la căderea comunismului în 1989, iar operaţiunile băncilor elene în Europa de Sud-Est sunt concentrate în România şi Bulgaria.

Problemele financiare ale statului elen au avut până în prezent un impact limitat în statele din jur, iar amploarea posibilei influenţe negative este neclară.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a avertizat săptămâna trecută în privinţa unui posibil impact asupra sectoarelor bancare şi economiilor din regiune, iar analiştii s-au exprimat într-un mod asemănător.

Companiile elene nu vor investi masiv pe pieţele lor ţintă, iar simpla proximitate cu un stat aflat în criză ar putea reprezenta o problemă pentru investitori.

"Riscul este foarte real. Nu vor avea loc, probabil, retrageri ale plasamentelor en-gros din România şi Bulgaria, dar în mod sigur fluxurile de investiţii nu vor creşte", a declarat Neil Shearing, analist la compania Capital Economics.

Băncile din Grecia au operaţiuni de mai mică amploare în state emergente din nord-vestul regiunii, precum Polonia, Ungaria şi Cehia.

Creşterea cu 50% a operaţiunilor de creditare a ajutat la dublarea economiei româneşti în perioada 2004-2008 şi un trend asemănător a stimulat şi PIB-ul Bulgariei, dar ritmul de creştere a coborât aproape de zero în ambele ţări, iar situaţia nu se va îmbunătăţi în curând, se arată în articol.

Pentru redresare, este nevoie de investiţii străine, dar, de când agenţiile de rating au retrogradat calificativele Greciei, este improbabil ca băncile să îşi extindă portofoliile de credite în străinătate.

În România, două dintre primele zece mari bănci sunt din Grecia (nr Alpha Bank şi EFG Bank prin Bancpost) şi reprezintă 15% din activele bancare totală din ţară, potrivit analizei.

În Bulgaria, patru instituţii elene sunt în topul primelor zece instituţii financiare şi deţin 30% din activele bancare totale, iar guvernatorul băncii centrale a intervenit pentru a tempera îngrijorarea Guvernului privind o posibilă criză de lichidităţi.

În Serbia, băncile elene deţin peste 15% din activele totale, iar surse bancare au spus că autorităţile urmăresc cu atenţia situaţia din Grecia.

Problemele din Grecia sunt prea recente pentru a se reflecta deja în datele statistice, iar unele bănci austriece precum Erste au sugerat că pot acoperi deficitul provocat de scăderea operaţiunilor de împrumut ale instituţiilor elene sau ale altor creditori afectaţi de criză.

Datele din 2009 arată însă că încercarea Erste de a-şi majora cota pe piaţa din România, unde este, prin BCR, cea mai mare instituţie străină de credit din ţară, a majorat numai marginal portofoliul de împrumuturi, la 11,2 miliarde euro, de la 10,9 miliarde euro în 2008.

Incertitudinile se reflectă în ratingurile analiştilor acordate băncilor din Grecia.

Astfel, Goldman Sachs recomandă vânzarea acţiunilor Bank of Piraeus şi National Bank of Greece.

Alte bănci elene cu operaţiuni în Europa de Sud-est sunt Alpha Bank, EFG Eurobank şi Emporiki.

Toate băncile menţionate au activităţi în România.

O altă problemă o reprezintă investiţiile străine în general.

În România, investiţiile străine au scăzut aproape la jumătate în 2009, la 4,9 miliarde euro, de la 9,5 miliarde euro în anul precedent.

Grecia s-a plasat, la sfârşitul lui 2008, pe poziţia a şasea în privinţa investiţiilor străine directe în România, cu o pondere de 6,5%.

Investiţiile Greciei în Bulgaria s-au contractat anul trecut la numai 48,5 milioane euro, respectiv circa 2% din totalul investiţiilor străine directe în această ţară, de la circa 7% (400 milioane euro) în 2008.

În Serbia, investiţiile străine directe s-au redus cu 60-70%, la 1,5 miliarde euro, dar cele provenite din Grecia au stagnat anul trecut la 46 milioane euro.

Pe lângă problemele proprii ale regiunii, spre exemplu România şi Ungaria au recurs la programe de finanţare din partea FMI pentru a evita accentuarea recesiunii, se adaugă simpla proximitate faţă de Grecia.

"Problemele Greciei şi situaţia din România trimit semnale de îngrijorare. Acestea afectează interesul investitorilor şi capacitatea de a atrage capital", a declarat Kiril Avramov, analist la institutul Political Capital din Sofia.

Pentru România este anticipată o creştere economică de 1,3% în 2010, iar pentru Bulgaria de numai 0,2%-0,3%.

Capital Economics are prognoze mai pesimiste, estimând stagnarea PIB-ului în România şi o contracţie de 1,5% în Bulgaria, în acest an.

O astfel de evoluţie ar putea determina investitorii să îşi orienteze plasamentele în ţări mai stabile precum Polonia, singurul stat din UE care a evitat recesiunea în 2009, sau cele cu expunere limitată la Grecia, cum este Cehia.

Ţările din Europa Centrală sunt mai puţin expuse la problemele Greciei, întrucât impactul este indirect, şi, din acest punct de vedere, toate aceste state sunt mai sigure decât România şi Bulgaria, consideră Miroslav Plojhar, analist la JP Morgan.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici