Suprafaţa pădurilor virgine din România, în creştere - Mediafax

Suprafaţa pădurilor virgine din România, în creştere

Suprafaţa de păduri virgine si cvasivirgine din România va creşte cu 19%, în următoarele luni, ajungând până la 25.000 de hectare, potrivit datelor transmise miercuri de Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP).

681 afişări

Imaginea articolului Suprafaţa pădurilor virgine din România, în creştere

Suprafaţa de pădurilor virgine din România, în creştere

Această suprafaţă a depăşit, în prezent, 21.000 de hectare, pe lângă acestea, alte 17.000 de hectare de pădure, care nu sunt incluse încă în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Catalogul naţional, publicat pe site-ul MAP, avea înscrisă, la data de 24 octombrie 2018, o suprafaţă de 5.898,92 hectare de păduri virgine şi 15.192,6 hectare de păduri cvasivirgine.

În ultimii doi ani, au fost introduse în catalog 3.330 de hectare de păduri virgine şi 4.867 de hectare de păduri cvasivirgine. În următoarele luni, această suprafaţă se va majora cu circa 4.000 de hectare, conform estimărilor făcute de amenajamentele silvice şi de studiile de identificare, fiind deja avizate în amenajamentele silvice şi vor fi incluse, în curând, în Catalogul Naţional.

 

„În baza consultărilor publice finalizate, alte 23.000 de hectare sunt în diferite faze de avizare la autorităţile din teritoriu. În toate aceste suprafeţe, lucrările silvice sunt oprite, iar 44.000 de hectare de pădure beneficiază deja de un regim de protecţie strictă”, au mai anunţat reprezentanţii MAP.

Prima ediţie a Catalogului, cea din 6 decembrie 2016, cuprindea o suprafaţă totală de 2.569 de hectare de păduri virgine şi 10.325 de hectare de păduri cvasivirgine.

„Prin compararea valorilor se poate observa că în ultimii doi ani a existat o atenţie constantă şi s-au făcut eforturi pentru a completa baza de date care cuprinde pădurile virgine şi cvasivirgine din România. Măsura are ca scop crearea cadrului necesar protejării corespunzătoare a acestor valori naturale. Conservarea pădurilor virgine şi cvasivirgine din România reprezintă o prioritate pentru Ministerul Apelor şi Pădurilor. În acest sens, la nivelul autorităţii de stat s-au făcut paşi importanţi în vederea finalizării procesului de identificare şi cartare a pădurilor virgine/cvasivirgine din România precum şi în direcţia includerii pădurilor calificate în Catalogul Naţional”, au mai susţinut reprezentanţii MAP.

MAP lucrează la finalizarea Caietului de sarcini pentru contractarea unor lucrări de identificare a altor suprafeţe de păduri, forma finală a acestuia fiind dezbătută în cadrul unui grup de lucru în care vor fi invitaţi să participe specialişti în problematica pădurilor virgine. Suma alocată, în cuantum de peste 2,5 milioane de lei, provine din Fondul de mediu şi este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 945/2016.

Totodată, MAP şi-a exprimat public intenţia de a realiza un parteneriat permanent, pe aceasta temă, cu societatea civilă. În acest sens, Ministerul a semnat un parteneriat cu WWF DCP România, document prin care MAP şi-a asumat public „o serie de măsuri care vin în întâmpinarea eforturilor de finalizare a procesului de identificare a tuturor pădurilor virgine şi cvasivirgine din România”, mai susţin reprezentanţii Ministerului.

MAP a menţionat că este deschis acestor tipuri de colaborări cu alte entităţi care şi-au propus ca obiect de activitate protejarea pădurilor. Astfel, acest minister a prezentat publicului şi în format geografic situaţia pădurilor virgine incluse în Catalogul Naţional. Distribuţia acestor păduri va putea fi urmărită de cei interesaţi pe site-ul MAP.

„Forma prezentată este un prim draft care va fi actualizat periodic luând în calcul şi noile suprafeţe care vor fi incluse în catalogul naţional. Tot în cadrul protocolului, au fost susţinute consultări publice la nivelul gărzilor forestiere, în vederea analizării situaţiei pădurilor virgine din fiecare zonă, la care au fost invitaţi să participe toţi factorii interesaţi (administratori de păduri şi arii protejate, autorităţi, ONG-uri, reprezentanţi a instituţiilor de învăţământ)”, au mai anunţat reprezentanţii Ministerului.

La consultările publice au participat peste 80 de factori interesaţi, datele obţinute în cadrul întâlnirilor fiind centralizate, în vederea protejării acestor păduri în procesul de avizare a lucrărilor de exploatare. Astfel, se asigură un regim de protecţie pentru aceste păduri, până la finalizarea studiilor de fundamentare necesare introducerii lor în Catalogul Naţional.

Legislaţia din România permite tuturor factorilor interesaţi de pădurile virgine şi cvasivirgine din România să introducă în Catalogul Naţional pădurile identificate de aceştia, în baza elaborării unor studii de fundamentare, în conformitate cu OM 2525/2016. O serie de ONG-uri au introdus deja astfel de păduri în Catalogul Naţional.

Primele păduri seculare din România au apărut în anul 1906, în Bucovina, când au început demersurile pentru constituirea Rezervaţiei Codrul Secular Slătioara, pe o suprafaţă de 671,11 ha, ca fiind o „pădure neatinsă de topor“. Astăzi, Codrii Seculari de la Slătioara sunt înscrişi în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, urmând a fi introduşi şi în Catalog ca pădure virgină.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
PĂDURI VIRGINE SI CVASIVIRGINE ,
MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR ,

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.