Trei schimbări de impact în contabilitate. Ce ar trebui să ia în calcul companiile la final de an

Anul 2021 şi începutul lui 2022 au venit cu câteva modificări importante în domeniul contabilităţii, cu impact asupra companiilor la închiderea acestui an financiar, scrie Diana Lupu, Partener Asociat, Global Compliance & Reporting, EY România.

5306 afișări
Imaginea articolului Trei schimbări de impact în contabilitate. Ce ar trebui să ia în calcul companiile la final de an

Trei schimbări de impact în contabilitate. Ce ar trebui să ia în calcul companiile la final de an

Este vorba de modificări în planul obligatoriu de conturi, noutăţile intervenite pentru entităţile care operează planuri de beneficii de tipul Stock Option Plan (SOP) acordate direct de societatea mamă sau de către o altă entitate din grup şi cele referitoare la obligaţiile de organizare a contabilizării în România pentru persoanele juridice străine, care au locul conducerii efective în România. Practic, modificările vin din necesitatea de a lămuri anumite tratamente contabile, pentru a asigura o mai bună comparabilitate între diversele entităţi raportoare, din nevoia de reglementare a unor cerinţe contabile derivate din legislaţia fiscală referitoare la calculul impozitului pe profit şi din necesitatea de a evidenţia informaţii detaliate la nivel de tranzacţie pentru anumite tipuri de cheltuieli.

Contabilizarea beneficiilor acordate angajaţilor. În cursul anului 2021, au fost publicate reglementări noi cu privire la contabilizarea beneficiilor sub formă de acţiuni ale societăţii mamă sau ale altei societăţi din grup acordate gratuit angajaţilor societăţii româneşti. Astfel, dacă până la intrarea în vigoare a OMF 410/2021, entităţile care aplică Ordinul 1802/2014 contabilizau în conturile de capitaluri proprii numai benficiile sub forma acţiunilor proprii acordate angajaţilor, începând cu martie 2021, această cerinţă se aplică şi în cazul în care societatea acordă beneficii sub forma acţiunilor sau a altor elemente de capitaluri proprii ale societăţii mamă sau ale altor entităţi din grup.

În octombrie 2021, a fost adusă o clarificare suplimentară şi s-a reglementat faptul că, în situaţia în care acordarea de beneficii sub forma acţiunilor societăţii mamă către angajaţii societăţii din România presupune obligaţii de plată pentru entitatea din România pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate angajaţilor săi, entitatea românească va contabiliza distinct acordarea instrumentelor de capitaluri proprii (în contul de capitaluri proprii) de angajamentul de rambursare din cadrul grupului (datoria de plată).

Într-un prim pas, societatea va trebui să analizeze planurile de acordare de beneficii pe care le operează şi să determine informaţiile relevante pentru înregistrarea în contabilitate. Din ce am văzut până acum în practică, în trecut astfel de informaţii nu erau întotdeauna disponibile în departamentul financiar, în special în situaţiile în care nu există angajamente de rambursare între entitatea locală şi societăţile din grup.

Aşadar, odată ce planurile de acordare de beneficii au fost identificate, în pasul următor, va trebui determinată valoarea justă la data acordării beneficiilor sub formă de instrumente de capitaluri, aceasta fiind data la care entitatea şi angajaţii înţeleg şi acceptă termenii şi condiţiile tranzacţiei. În cazul în care acordul este supus unui proces de aprobare ulterior (de exemplu, de către acţionari), data acordării beneficiului este data la care se obţine aprobarea respectivă.

În măsura în care instrumentele de capitaluri proprii nu sunt listate pe o piaţă reglementată, determinarea valorii juste la data acordării va trebui făcută de către profesionişti în evaluare utilizând modele şi tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele financiare pentru care nu se poate identifica cu uşurinţă o piaţă credibilă.

Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate, care intră în drepturi doar după îndeplinirea de către angajaţi a unei perioade specificate de servicii, cheltuielile aferente sunt înregistrate pe măsura prestării serviciilor, pe parcursul perioadei pentru satisfacerea condiţiilor de intrare în drepturi, în contrapartidă cu conturile de capitaluri proprii.

Suma înregistrată drept cheltuieli într-un exerciţiu financiar va avea în vedere estimarea numărului de instrumente de capitaluri proprii care vor intra în drepturi.

Aceste cheltuieli cu instrumentele de capitaluri proprii care se înregistrează în contabilitate începând din 2021, se vor raporta în situaţiile financiare în categoria cheltuielilor salariale şi vor afecta profitabilitatea operaţională a societăţii româneşti, chiar dacă societatea din România nu are obligaţii de plată pentru aceste instrumente de capitaluri. De aici poate apărea necesitatea de re-analizare a metodologiei aplicate pentru stabilirea valorii de piaţă a tranzacţiilor cu părţi afiliate efectuate de aceste societăţi.

Organizarea contabilităţii. De la mijlocul lui 2021, companiile străine care sunt rezidente fiscal în România, conform locului conducerii efective sunt obligate să îşi organizeze contabilitatea conform regulilor româneşti. Încă din 2016 aceste companii străine rezidente fiscal în România sunt obligate la plata impozitului pe profit în România, dar până în 2021, legea nu le obliga şi la organizarea contabilităţii în România. Cum calculul impozitului pe profit are la bază evidenţele contabile, în practică aceste societăţi trebuiau să decidă dacă folosesc ca bază evidenţele contabile întocmite conform regulilor din statele unde sunt înfiinţate sau pregătesc un set adiţional de evidenţe contabile în România, aplicând aceleaşi reguli ca societăţile româneşti.

Printr-un ordin emis în iulie 2021, s-a clarificat modul de organizare a contabilităţii de către aceste societăţi şi s-a reglementat că primele situaţii financiare întocmite în România de către persoanele juridice străine care au locul conducerii efective în România corespund datei de 31 decembrie 2021 sau primului exerciţiu financiar ales care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2021.

De asemenea, s-a stabilit că în primul exerciţiu financiar de aplicare a noilor reglementări, persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România trebuie să raporteze informaţiile determinate potrivit reglementărilor contabile aplicabile în statul în care au fost înfiinţate, dar evaluate pe baza cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României.

Pentru conversia rulajelor corespunzătoare operaţiunilor derulate în exerciţiul financiar de raportare se foloseşte cursul de schimb de la data tranzacţiilor.

Atunci când această prevedere nu poate fi aplicată, companiile pot utiliza cursul mediu. Diferenţa dintre rezultatul determinat în funcţie de cursul mediu sau cursul de schimb de la data tranzacţiilor şi rezultatul la cursul de închidere se înregistrează pe seama rezultatului reportat, analitic distinct. Deja, din al doilea exerciţiu de raportare, operaţiunile derulate se vor contabiliza potrivit prevederilor generale.

În schimb, companiile rezidente fiscal în România nu vor aplica prevederile referitoare la obligaţia de auditare şi nici cele referitoare la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate.

Planul de conturi. Deşi pot părea o banalitate, modificările aduse de Ordinul 85/2022 la planul de conturi obligatoriu devin foarte importante din perspectiva noii raportări SAF-T (Fişierul Standard pentru Audit Fiscal sau Declaraţia 406, cum a fost numită).

Mai exact, planul de conturi reprezintă unul dintre nomenclatoarele obligatorii prevăzute în schema de raportare SAF-T, iar completarea corectă a câmpurilor, care să respecte cerinţele administraţiei fiscale este absolut necesară. De exemplu, în situaţiile în care codificarea conturilor contabile nu respectă rădăcina de cifre prevăzută de planul de conturi, vor apărea erori de validare a declaraţiei.

Separat, dacă privim paşii rapizi către digitalizare realizaţi odată cu implementarea raportării SAF-T, constatăm că şi informaţia contabilă, care este în foarte mare măsură baza raportărilor fiscale, devine disponibilă în timp aproape real autorităţii fiscale.

De aceea, adaptarea în timp real a sistemelor ERP ale societăţilor la cerinţele legislaţiei contabile devine imperioasă, mai ales în contextul apariţiei de noi raportări.

Date fiind toate modificările de raportare introduse de digitalizare în relaţia cu autorităţile fiscale, recomandăm departamentelor de contabilitate şi taxe să colaboreze cu departamentele financiare, IT şi de resurse umane, pentru a asigura disponibilitatea datelor şi resurselor, astfel încât informaţiile relevante să fie colectate şi transformate, iar raportările să fie automatizate pentru a putea fi finalizate în timp util şi de o manieră eficientă. Interconectarea şi standardizarea fluxurilor de date şi a proceselor operaţionale din cadrul proceselor de prognoză fiscală, provizionare fiscală şi conformitate fiscală pot reduce ineficienţele şi riscurile.

De asemenea, am spune că este important ca departamentele de contabilitate şi taxe să fie implicate din timp în demersurile de proiectare şi definire, împreună cu colegii din departamentul de IT, pentru a identifica necesarul de date şi fluxuri operaţionale şi pentru a anticipa efectele schimbărilor. Atunci când funcţia de raportare fiscală nu este implicată în proiectarea şi definirea modificărilor de sistem, departamentele de contabilitate şi taxe sunt frecvent nevoite să efectueze în continuare transformări de date după implementarea unor modificări costisitoare ale sistemelor.

Cu alte cuvinte, închiderea anului 2021 şi începutul anului 2022 vin cu provocări atât în ceea ce priveşte modificări ale tratamentelor contabile cu impact evident asupra stabilirii obligaţiilor fiscale pentru impozitul pe profit, dar şi cu provocări generate de obligativitate a raportăriii informaţiilor contabile detaliate ca parte a raportării SAF-T. Sunt schimbări semnificative de paradigmă care impactează profund funcţia contabilă şi fiscală şi au implicaţii pe termen lung.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici