Turismul viticol, o sursă importantă de venit pentru crame. Cum a fost afectat de pandemie

  • Pandemia de COVID-19 a afectat considerabil industria vinului din România, în special turismul viticol, care până la izbucnirea crizei mergea pe o pantă ascen­dentă
  • În România sunt peste 250 de crame, iar dintre acestea doar 100 de crame fac turism viticol
576 afişări
Imaginea articolului Turismul viticol, o sursă importantă de venit pentru crame. Cum a fost afectat de pandemie

În România sunt peste 250 de crame, iar dintre acestea doar 100 de crame fac turism viticol . „Turiştii care îşi planifică acum astfel de ieşiri sunt din ce în ce mai avizi de informaţii ce ţin de acest domeniu de activitate“.

Pandemia de COVID-19 a afectat considerabil industria vinului din România, în special turismul viticol, care până la izbucnirea crizei mergea pe o pantă ascen­dentă, având în vedere că românii deveneau din ce în ce mai interesaţi de licoarea lui Bachus. Efectele crizei au redus anul acesta numărul turiştilor care alegeau experienţa unei vizite la cramă.

„Cramele au început să fie mai atente la turis­mul viticol, să fie mai deschise pentru că turiş­tii, pe lângă pachetele de degustare, vin la cramă şi să cumpere vin, iar în situaţia da­tă, cu restaurantele în mare parte închise, ast­fel de vânzări sunt mai mult decât bine-­venite. Pe de altă parte, sunt crame care ocazional refuză grupuri din cauza zvo­nu­rilor de noi valuri de in­fectări. Însă indiferent de situa­ţie, este bine că ia amploare acest seg­ment. Acest moment a restrâns nu­mă­rul expe­rienţelor gastronomice, dar şi de relaxare care se pot face la o crama“, spune pentru ZF Alina Iancu, fon­­dator CrameRomania.ro şi Re­vino.ro.

Multe crame vindeau către sectorul HoReCa, care în această perioadă a fost direct afectat de efectele pan­de­miei, ceea ce a însemnat o scădere considerabilă a înca­sărilor pentru pro­ducătorii de vin, dar turismul viticol ar pu­tea reprezenta o alter­nativă, având în vedere că poate fi o sursă de venit semni­ficativă.

„Românii se tot educă în consumul de vinuri de  mai bine de cinci ani, chiar mai mult aş spune. În mo­mentul în care doreşti o degustare de vinuri premium şi mâncare în asociere cu vinul, iar toate acestea se întâmplă la cramă, trebuie ştiut că sunt costuri poate duble faţă de o ieşire la restaurant şi nu trebuie comparate, ci pur şi simplu o iei ca atare, o înţelegi sau nu. Sunt câteva crame pregătite şi pentru astfel de experienţe exclusiviste“, precizează Alina Iancu.

În România sunt peste 250 de cra­me, dintre care doar 200 pro­duc vin îmbuteliat. Cra­me­le care sunt deschise şi pentru turişti sunt în jur de 100. Din cra­mele care şi-au deschis uşile pen­tru turişti, în jur de 25 au şi uni­tăţi de cazare, iar la restul cra­me­lor care nu au şi opţiunea de ca­za­re, turiştii pot găsi o cazare la 3-10 km distanţă faţă de cramă.

Turiştii care preferă ast­fel de cazări sunt atât ro­mâni, cât şi străini, care merg preponderent în pod­goriile din Transilvania.

Vizitarea unei crame presupune prezentarea procesului tehnologic, o degustare de 3 - 10 vinuri însoţite de neutralizatori, precum pâinea sau brânză, şi apă, dar unele crame optează pentru degustări gastronomice cu mâncare în asociere şi plimbare în vie.

Pentru o cramă care şi-a deschis uşile pentru turişti, perioada pandemiei a însemnat o scădere a numărului vizitatorilor. Pentru Lacerta Winery, un producător de vinuri din zona Buzăului, turismul viticol reprezintă un procent de 30% din totalul afacerilor.

„Turismul viticol a cunoscut o creştere notabilă în ultimii ani, interesul românilor pentru degustările de vinuri este unul din ce în ce mai mare. Comparativ cu anul trecut si dat fiind contextul actual, anul acesta înregistrăm un interes mai moderat al vizitatorilor vis-a-vis de turismul viticol“, spune pentru ZF Walter Friedl, Managing Partner LacertA.

Totodată, Walter Friedl spune că turiştii care le calcă pragul sunt din ce în ce mai interesaţi de calitate, în loc de cantitate, iar în ultimii ani vizitatorii vin la cramă mult mai informaţii despre vin şi industria aferentă.

„Turiştii care îşi planifică acum astfel de ieşiri sunt din ce în ce mai avizi de informaţii ce ţin de acest domeniu de activitate“, precizează Walter Friedl.

Totodată, Raluca Bauer, cofondator al cramei Bauer, producător de vin din zona viticolă Drăgăşani, spune că numărul total de vizitatori este mai mic pentru că în actualul context se fac doar grupuri de maxim opt persoane şi cu timp mai mare de aşteptare între două grupuri.

„În 2004 când am făcut noi  primii paşi în acest domeniu clienţii nu erau obişnuiţi să vină la crame şi puţinele solicitări existente pe piaţă erau refuzate de majoritatea cramelor. Şi acum mai sunt multe lucruri de învăţat de ambele părţi. O mai bună infrastructură, drumuri, unităţi de cazare, restaurante, sunt necesare în acest moment pentru a putea face genul acesta de turism mai atractiv. Şi acestea sunt investiţii care nu trebuie neapărat făcute de crame. La rândul lor turistii încă nu ştiu la ce să se aştepte când vin la crame“, spune pentru ZF Raluca Bauer.

Ea precizează faptul că turismul viticol s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, iar din ce în ce mai mulţi tineri doresc să afle informaţii despre vin şi această industrie direct de la specialişti.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici