Unde dispar banii din salariu. România are cele mai mari taxe din UE

Potrivit datelor Eurostat analizate de Euronews, 41,5% din câștigul brut ajunge la stat, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană. În medie, la nivelul Uniunii Europene, taxele și contribuțiile reprezintă 29,1% din salariul brut.

La polul opus se află Cipru, unde aceste rețineri însumează doar 15,1% din venitul brut. Grecia ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai reduse rețineri, cu 17%.

România conduce clasamentul

După România, cele mai ridicate ponderi ale taxelor și contribuțiilor sunt înregistrate în Lituania, cu 39,1%, Belgia, cu 37,6%, Slovenia, cu 36,9%, Germania, cu 34,8%, Danemarca, cu 34% și Ungaria, cu 33,5%.

Peste media europeană se situează și Luxemburg, cu 32,6%, precum și Croația, cu 31,5%.

În schimb, mai multe state au o povară fiscală sub 25% din salariul brut. Printre acestea se numără Cehia, Irlanda, Portugalia, Spania, Bulgaria, Malta, Estonia, Italia, Suedia și Slovacia.

Diferențe între marile economii europene

Dintre cele mai mari patru economii ale Uniunii Europene, Germania are cea mai ridicată pondere a taxelor și contribuțiilor aplicate salariilor, respectiv 34,8%. La polul opus se află Spania, cu 22,1%. Franța înregistrează un nivel de 26,2%, iar Italia de 24,1%.

Analiza arată că statele din sudul Europei tind să aibă o povară fiscală mai redusă asupra salariilor.

În schimb, niveluri mai ridicate sunt întâlnite frecvent în Europa Centrală și de Est.

În Europa de Vest, situația este mai variată, în timp ce țările nordice și baltice înregistrează diferențe semnificative între ele.

Familiile cu copii beneficiază de reduceri importante

Situația se schimbă considerabil în cazul familiilor cu copii. Pentru familiile în care un singur părinte lucrează și întreține doi copii, media europeană a taxelor și contribuțiilor scade la 8%.

În România, însă, această categorie continuă să suporte cea mai mare povară fiscală din Uniunea Europeană, de 33,4%.

Lituania ocupă locul al doilea, cu 23,8%, la aproape zece puncte procentuale în urma României. Doar Ungaria, Slovenia, Finlanda și Danemarca mai depășesc pragul de 20%.

În Grecia și Polonia, venitul net depășește salariul brut în cazul unor astfel de familii. Acest lucru este posibil datorită alocațiilor și facilităților fiscale acordate pentru copii.

Germania oferă cel mai mare avantaj familiilor

Germania înregistrează cea mai mare diferență între un angajat singur și o familie cu doi copii susținută de un singur salariu. Ponderea taxelor și contribuțiilor scade de la 34,8% la doar 0,2%. În ambele situații, salariul brut anual este de 47.514 euro.

Totuși, familia cu doi copii rămâne cu un venit net de 47.424 de euro. Un angajat singur încasează 31.000 de euro net. Diferența ajunge astfel la 16.424 de euro pe an.

În cazul familiilor în care ambii părinți lucrează și au doi copii, nivelul taxelor și contribuțiilor este mai redus decât pentru persoanele singure în toate statele membre, cu excepția Greciei. În Polonia, diferența este de 11,5 puncte procentuale. În Grecia, cele două categorii sunt taxate la același nivel.

Diferențele nu țin doar de impozitul pe venit

Economistul Alex Mengden, de la Tax Foundation, afirmă că nivelul taxării muncii trebuie analizat în ansamblu, nu doar prin prisma impozitului pe venit.

Acesta explică faptul că unele state se bazează mai mult pe contribuțiile sociale, iar altele pe impozitarea directă a veniturilor.

Potrivit specialistului, deși Danemarca apare printre țările cu cea mai ridicată impozitare prin impozitul pe venit, în Polonia contribuțiile sociale reprezintă cea mai mare parte a poverii fiscale asupra muncii.

Cum au fost realizate calculele

Datele provin din statisticile Eurostat pentru anul 2025, publicate la jumătatea anului 2026 și analizate de Euronews.

Clasamentul compară salariul brut anual cu venitul net rămas după plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii.

Analiza are ca punct de referință un angajat singur, fără copii, care câștigă salariul mediu din fiecare stat. Studiul include însă și comparații pentru alte tipuri de gospodării, pentru a evidenția impactul facilităților fiscale acordate familiilor.