Vasilescu: Ieşirile de capital din România, cauza scăderii rezervei. Nu comentez intervenţiile BNR

Rezervele valutare au scăzut în octombrie, în principal, din cauza ieşirilor de capital din România, care au afectat rezervele minime obligatorii în valută constituite de bănci, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, evitând să comenteze dacă banca centrală a şi vândut valută.

464 afişări
Imaginea articolului Vasilescu: Ieşirile de capital din România, cauza scăderii rezervei. Nu comentez intervenţiile BNR

Vasilescu: Ieşirile de capital din România, cauza scăderii rezervei. Nu comentez intervenţiile BNR (Imagine: Ovidiu Micsik/Mediafax Foto)

"În comunicatul de azi privind rezervele internaţionale ale Romaniei vedem o scădere a valorii toale cu 1,352 milliarde euro, practic, de la 37,642 miliarde euro la 36,290 miliarde euro. Această scădere intervine după ce cu o lună în urmă, septembrie faţă de august, înregistrasem o creştere cu 876 milioane euro. De unde vine această variaţie? Este un caz semnificativ de ceea ce înseamnă efectele crizei globale, sau şocurile crizei globale, asupra indicatorilor economici din România. În primul rând, criza a produs fluctuaţii semnificative în împrejurările din lunile din urmă privind cel puţin trei valori: ratele de schimb euro/dolar, euro/yen, euro/franc elveţian şi euro/lira serlină. În al doilea rând, fluxurile de capital, în general în regiune şi în special în România, cu ieşiri şi intrări, fluctuaţii mari de la o lună la alta. Şi, în al treilea rând, desele modificări ale valorii aurului", a început Vasilescu explicaţiile privind evoluţia rezervelor internaţionale din luna octombrie.

BNR a anunţat marţi că rezervele valutare au scăzut în luna octombrie cu 1,43 miliarde de euro, la 32,2 miliarde de euro, ca urmare a ieşirilor de capital şi a evoluţiilor cursului de schimb al euro în raport cu dolarul, lira sterlină şi yen-ului japonez.

"În ceea ce priveşte fluxurile de capital, cu dese intrări şi ieşiri, specifice acestor timpuri de criză, când capitalurile aleargă de colo colo în căutare de oportunităţi de moment, vedem că anvergura fluxurilor de capital cu impact semnficativ asupra rezervelor minime obligatorii în valută pe care instituţiile de credit le constituie la BNR, deci această anvergură, în creştere în luna septembrie, a contribuit majoritar la evoluţia de atunci şi, în scădere în octombrie, a contribuit majoritar la scăderea de la finele lunii octombrie", a explicat Vasilescu.

Rezerva internaţională a României este calculată şi exprimată în totalitate în euro, dar BNR împarte această rezervă, în proporţii diferite, în euro, în dolari, franci, lire sterline.

"Deci iată ce figuri ne face cursul euro/dolar. La sfârşitul lui august a fost 1,44 dolari/euro, la finele lui septembrie 1,34 dolari/euro şi la finele lui octombrie 1,39 dolari/euro. Dincolo de aceste valori de la fine de lună, au intervenit variaţii procentuale mari în cursul lunilor respective, practic între 6 şi 8%, niveluri ce, de regulă, sunt uzuale pentru intervale de un an. În aceste condiţii, dolarul s-a apreciat în septembrie, şi a avut o contribuţie la creşterea de atunci, şi s-a depreciat în octombrie, având o anumită determinare în scăderea volumului rezervei", a continuat Vasilescu.

Oficialul BNR spune că luna octombrie reprezintă o bună oglindă a ceea ce înseamnă efectele crizei, chiar dacă evoluţii abrupte ale rezervelor s-au înregistrat şi în alte luni, însă atunci cauzele erau legate de împrumuturi sau rambursări efectuate de Ministerul Finanţelor Publice.

"De pildă, în luna iunie am avut o creştere cu 1,611 miliarde euro, dar această creştere a avut o singură cauză majoră, o intrare determinată de emisiunea de obligaţiuni a MFP, de 1,5 miliarde euro. În iulie am avut o scădere de 1,426 miliarde euro, având şi ea ca determinantă o singură cauză majoră, o plată scadentă în contul datioriei externe în iulie, mai mare decât de obicei. În octombrie însă, scăderea de 1,35 miliarde euro are cele două cauze majore, care ţin de criză, atenuate uşor de creşterea valorii aurului", a mai afirmat consilierul lui Isărescu.

Vasilescu a arătat că şi evoluţia valorii aurului şi-a pus o amprentă consistentă pe dinamica din acest an a rezervelor internaţionale a României, având de la începutul anului până la finele lui octombrie o contribuţie pozitivă de peste 800 milioane euro.

"În ceea ce priveşte aurul, vedem că cantitatea de aur a rămas neschimbată, la 103,7 tone pe tot pracursul anului, dar valoarea aurului s-a schimbat de la o lună la alta, plecând de la 3,258 miliarde euro în ianuarie, urcând în august la 4,216 miliarde euro, apoi coborând în septembrie la 4,016 miliarde euro şi înregistrând o foarte uşoar creştere în octombrie, până 4,092 miliarde euro", a spus oficialul BNR.

Vasilescu a precizat că această scădere, după o creştere a rezervei valutare, ar putea să trezească foarte multe întrebări şi banca centrală doreşte să lămurească lucrurile din start, dar nu a dorit să comenteze dacă BNR a intervenit pe piaţa valutară şi a vândut valută, invocând practica de a nu comenta aceste aspecte, instituită de câţiva ani.

"Este singura scădere mare determinată de şocurile crizei globale", a concluzionat Vasilescu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici