COMENTARIU Crenguţa Nicolae: Pariul cel mare pus pe capul variantei Omicron

Cum se face că noua variantă de coronavirus, deşi pare să producă doar nişte simptome de răceală banală, a reuşit în doar câteva zile să întoarcă lumea pe dos, să închidă graniţe şi să prăbuşească burse?

2412 afișări
Imaginea articolului COMENTARIU Crenguţa Nicolae: Pariul cel mare pus pe capul variantei Omicron

Cei mai înclinaţi să guste teoriile conspiraţiei se vor fi amuzat de contrastul dintre comentariile doctoriţei sud-africane Angelique Coetzee, care până acum a vorbit în toate interviurile despre pacienţi cu simptome uşoare, trataţi la domiciliu, şi disperarea cu care au acţionat liderii ţărilor occidentale, care păreau că încep să repete scenariul din primăvara trecută, cu închideri de graniţe şi măsuri restrictive impuse peste noapte. În fond, n-ar fi oare mai posibil ca Omicron să însemne sfârşitul pandemiei, cu un scenariu ca la carte în care un virus devine mai transmisibil, dar mai puţin periculos? Şi atunci, dacă la o răceală banală se iau asemenea măsuri, oare asta nu înseamnă că ni se pregăteşte ceva, că trebuie să fim iarăşi închişi în case din cauza unor urzeli sinistre ale ocultei mondiale?

Să ne uităm însă mai atent. Vineri, 26 noiembrie a fost prima oară de la apariţia vaccinurilor când bursele au căzut atât de rapid, după ştirile că e posibil ca varianta Omicron să fie prima care ar ocoli dintr-un foc imunitatea naturală, cea produsă de vaccin şi cea dată de noile medicamente bazate pe anticorpi – o triplă lovitură dată speranţelor lumii de a obţine controlul pandemiei prin imunizarea naturală, vaccinuri şi medicamente. De aceea s-au grăbit atât de tare politicienii din ţările occidentale să contracareze nervozitatea burselor, anunţând întreruperea zborurilor din tot sudul Africii, şi tot de asta s-a grăbit preşedintele american Joe Biden să asigure ferm că nu va combate varianta Omicron cu noi măsuri de carantină. Când experţii şi liderii politici insistă acum că, prin măsurile excepţionale de închidere a graniţelor pe care le iau, cumpără timp până ce se vor afla mai multe informaţii despre Omicron, ei de fapt cumpără timp faţă de pieţele financiare.

Pariul de până acum al pieţelor financiare a fost cel pus pe speranţa că vaccinarea va permite reluarea normală a vieţii economice, în primul rând în ţările dezvoltate, şi reluarea normală a interacţiunilor sociale. Imaginile din reclame cu nepoţi care îşi îmbrăţişează din nou bunicii, cafeaua băută de Florin Cîţu la Viena în clipul din primăvară despre vaccinuri făceau parte din această speranţă, care a hrănit o relansare economică mondială a cărei brutalitate o simţim acum pe pielea noastră prin inflaţie. Chiar dacă speranţa s-a confirmat doar parţial, din moment ce şi vaccinaţii pot transmite virusul, faptul că totuşi vaccinurile reduc mult riscul de boală gravă şi deces, nefiind cazul să fie produse vaccinuri noi pentru varianta Delta, a fost suficient pentru ca relansarea economică să continue, statele să termine programele de subvenţii pentru cei trimişi în şomaj tehnic, iar investiţiile publice uriaşe în vaccinuri să fie considerate de succes.

Dacă la aceasta se adaugă şi datele promiţătoare despre noile medicamente de vârf pentru tratarea Covid, obţinem o idee mai clară despre optimismul din cele mai multe rapoarte cu previziuni despre epoca post-pandemie. Optimismul rezistă şi acum, dar a devenit o variantă de scenariu printre altele, de pildă într-o prezentare a Goldman Sachs care susţine că dacă se va dovedi că Omicron produce forme mai uşoare ale bolii decât Delta, atunci ar urma „o reducere netă a poverii datoriilor care va permite o creştere economică globală peste aşteptări, iar inflaţia se va tempera pe măsură ce se reechilibrează cererea şi se rezolvă problemele de pe piaţa muncii şi cele din aprovizionarea cu mărfuri”. Acest scenariu este dublat de alte două, mai curând prudente din lipsă de date, în care creşterea economică globală ar fi afectată mai puţin dacă Omicron ar fi doar mai contagioasă ca Delta, respectiv ar fi afectată mai mult dacă Omicron ar cauza forme mai grave de boală şi risc de spitalizare mai mare decât Delta.

Cel mai mult se tem însă atât liderii politici, cât şi marile companii farma de o situaţie în care pieţele financiare ar decide că nu vor să mai mizeze pe capacitatea vaccinurilor şi a medicamentelor de a combate pandemia, aşa cum a ameninţat marţi BlackRock, cel mai mare fond de investiţii din lume: „O variantă nouă, foarte contagioasă de virus poate declanşa înrăutăţiri ale prognozei de creştere economică, aversiune la risc în rândul investitorilor şi efecte semnificative în anumite sectoare. Suntem îngrijoraţi de potenţialele pierderi de vieţi omeneşti şi ne aşteptăm la noi restricţii asupra activităţii economice. Încă mizăm pe investiţia pe pieţele de acţiuni, dar ne vom schimba poziţia dacă vaccinurile sau medicamentele se vor dovedi inutile. Dacă ele sunt eficiente, varianta cea nouă doar va întârzia repornirea activităţii economice, astfel încât nu recomandăm retrageri masive de pe pieţe. O creştere mai mică acum înseamnă o creştere mai mare ulterior.”

Textul dătător de fiori al BlackRock vine la doar câteva zile după o ştire falsă virală, menită să încerce marea cu degetul – clipul cu Bill Gates care ar fi zis că vaccinurile nu funcţionează, deşi Gates a admis doar că vaccinurile actuale nu blochează transmiterea virusului. Tocmai de aceea, spre a convinge pieţele că totul va fi bine, vedem în aceste zile noi declaraţii ale liderilor politici care îşi reafirmă încrederea în vaccinuri şi în noile medicamente, precum şi o presiune reînnoită în direcţia vaccinării (rând pe rând ţările extind doza a treia pentru toţi adulţii şi urmează copiii, se reduce intervalul între doza a doua şi a treia, ţări ca Grecia sau Austria se pregătesc să impună amenzi pentru nevaccinaţi). Tot de asta au ieşit atât de repede şi marii producători mari de vaccinuri să anunţe că pot lansa rapid versiuni adaptate la Omicron. Ba mai mult, pare să se prefere acum o abordare care să mai elibereze din tensiunea de pe pieţe, aşa cum a făcut şeful Moderna, Stéphane Bancel, care a declarat că vaccinurile actuale sunt mai puţin eficiente contra Omicron, provocând imediat ieftinirea petrolului şi scăderea burselor.

S-a încetăţenit în unele medii ideea că variantele noi de coronavirus ar fi stimulate acolo unde sunt campanii intensive de vaccinare. În realitate însă, variantele cu cele mai multe mutaţii şi cu cel mai mare potenţial de a deveni periculoase nu apar nici la vaccinaţi, nici la nevaccinaţii sănătoşi, ci la persoanele imunodeprimate (fie din cauza unor boli care le compromit sistemul imunitar, fie din cauza unor medicamente menite să suprime temporar răspunsul imunitar, cum e cazul la cei care fac transplant de organe). Încă de anul trecut, în publicaţiile medicale au apărut studii de caz despre pacienţi imunodeprimaţi, infectaţi cu SARS-CoV-2, internaţi pe perioade foarte lungi, de luni de zile, şi deveniţi gazde ale unor noi variante de coronavirus cu multiple mutaţii. Unele mutaţii creşteau patogenitatea, altele creşteau contagiozitatea, altele creşteau capacitatea virusului de a depăşi imunitatea.

Acelaşi gen de studii au constatat şi că nu sunt de ajuns nici două, nici trei doze din actualele vaccinuri cu ARN mesager ca să determine la pacienţii respectivi un răspuns imunitar suficient. Consiliul de experţi care recomandă politica de vaccinare în Marea Britanie, ţara cu cea mai mare capacitate de secvenţiere a variantelor, a fost primul care a cerut iniţial în septembrie ca programul normal de vaccinare să aibă trei doze pentru persoanele imunodeprimate, iar acum recomandă şi o a patra doză. Numai că, această categorie de populaţie fiind restrânsă, studiile respective n-au prea atras atenţia publicului şi nici apelurile insistente ale autorilor la o atenţie specială pentru tratarea şi prevenirea infectării persoanelor imunodeprimate, întrucât „răspunsul imunitar parţial al acestor persoane creează un mediu unic de selecţie pentru noi variante periculoase ale virusului”, cum arată un studiu din august apărut în New England Journal of Medicine.

Evident că variantele de care vorbesc aceste studii nu s-au propagat, fiind vorba de indivizi izolaţi, sub supraveghere medicală. În viaţa reală, singurele medii unde pot să se prăsească însă cu succes astfel de variante sunt cele sărace şi foarte sărace, cu comunităţi unde persistă infecţii virale care distrug imunitatea, unde accesul la medici, la tratamente pentru orice fel de boală şi la vaccinuri lasă de dorit şi unde condiţiile de viaţă şi starea colectivă de sănătate sunt precare. Pe drept cuvânt, acum au început să apară recriminările despre lăcomia ţărilor dezvoltate, care au ţinut pentru ele vaccinurile şi au ajuns acum să dea doza a treia unor oameni sănătoşi, în timp ce în ţările sărace nu există nici măcar prima doză pentru cei cu risc medical. Dar asta, fireşte, nu mai e treaba pieţelor financiare; ceea ce contează acum pentru ele e doar dacă noua variantă mutantă poate fi combătută suficient de repede.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici