Ion Cristoiu: Pe 4 martie 2021 avut loc în Bucureşti un nou seism catastrofal de vorbe goale

  • Ion Cristoiu: Sub conducerea neobositului Nicolae Noica, Biblioteca Academiei Române a organizat, pe 4 martie 2021, dezbaterea De ce uităm. Ce-am făcut cu clădirile degradate? cu prilejul împliniri a 44 de ani de la Cutremurul din anul 1977.
  • Ion Cristoiu: În fiecare an, după 1989, de 4 martie, cînd se aniversează Cutremurul din 1977, se organizează dezbateri, televiziunile face emisiuni speciale, se ţin conferinţe de presă, toate stînd sub semnul jelaniei.
  • Ion Cristoiu: Nicuşor Dan a vorbit mai mult ca eseist decît ca primar. Vorbele sale despre Bucureştiul pe harta seismică a lumii le putea copia de pe Wikipedia orice gazetar cu prilejul lui 4 martie
1301 afişări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: Pe 4 martie 2021 avut loc în Bucureşti un nou seism catastrofal de vorbe goale

/Ion Cristoiu: Pe 4 martie 2021 avut loc în Bucureşti un nou seism catastrofal de vorbe goale

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că după 1989, dezbaterile legate de efectele seismului din 4 martie 1977 stau sub semnul jelaniei, iar preocupările autorităţilor de prevenire a unor astfel cutremure nu ţin mai mult de o zi, avertizând că marcarea unui astfel de eveniment se va face la fel şi de acum încolo.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

Sub conducerea neobositului Nicolae Noica, Biblioteca Academiei Române a organizat, pe 4 martie 2021, dezbaterea De ce uităm. Ce-am făcut cu clădirile degradate? cu prilejul împliniri a 44 de ani de la Cutremurul din anul 1977. Au fost invitaţi şi au participat demnitari, specialişti, responsabili cu construcţia şi reconstrucţia clădirilor în vederea rezistenţei la un nou cutremur.

Presa a dat atenţie iniţiativei. Pe de o parte, pentru că era un subiect de interes în ziua de 4 martie, pe de alta, pentru că Nicolae Noica a dus o adevărată cruciadă pentru a pentru a o aduce la acţiune. Presa, care a difuzat pe fragmente din discursurile ştabilor la dezbatere, şi a dat din nou în petec. Mulţi corespondenţi de faţa locului, deşi avînd în mînă invitaţia, au scris că dezbaterea a fost organizată de Academie, deşi pe carton scria negru pe alb Biblioteca Academiei Române vă invită la dezbaterea.

Simt nevoia să notez asta, deoarece ştiu cît s-a zbătut Nicolae Noica, pentru reuşita acestei acţiuni în numele şi spre gloria Bibliotecii Academiei.

Fireşte, despre noua iniţiativă a lui Nicolae Noica se poate discuta mult. Domnia sa a înviorat Biblioteca Academiei Române, dar mai ales a luat în serios un post, cel de director al Bibliotecii Academiei Române, văzut anterior ca o sinecură pentru academicienii care nu-şi găseau loc în conducerea Academiei.

Academician, pe merit, după opinia mea, pentru că e unul dintre cei mai mari specialişti români în istoria construcţiilor publice, fost ministru al Lucrărilor publice, autor consacrat de cărţi monumentale, Nicolae Noica putea să procedeze ca şi înaintaşii săi şi să lase Biblioteca Academiei (ştiu ce spun, frecventez această bibliotecă din 1980) în somnolenţa de pînă acum, domnia sa trecînd pe la birou doar pentru a trage şi el un pui de somn.

Nicolae Noica a refuzat această postură. Ambiţia declarată a domniei sale e de a repune Biblioteca Academiei pe soclul pe care-l merită:

Cel de instituţie de cultură activă, spectaculos prezentă în spaţiul public.

Fără a neglija activitatea de bibliotecă propriu zisă, pentru care a obţinut fonduri, Nicolae Noica a organizat expoziţii de răsunet, dezbateri de interes naţional, s-a dat peste cap ca despre Biblioteca Academiei să se vorbească în presă. Sub semnul transformării BAR într-o instituţie vie, prezentă în spaţiul public, Nicolae Noica va organiza conferinţele lunare ale Bibliotecii, dublate de expoziţii prin care să se pună în valoarea patrimoniul de excepţie al Bibliotecii. Asta deoarece, Nicolae Noica e convins, ca şi mine, că BAR e mai mult decît o bibliotecă; e un tezaur despre care românii trebuie să ştie.

Dar nu despre meritele lui Nicolae Noica m-am gîndit să scriu eu acest editorial, ci despre faptul că în fiecare an, după 1989, de 4 martie, cînd se aniversează Cutremurul din 1977, se organizează dezbateri, televiziunile face emisiuni speciale, se ţin conferinţe de presă, toate stînd sub semnul jelaniei că nu s-a făcut şi nu se face nimic pentru a preveni un dezastru în Bucureşti în eventualitatea unui nou cutremur.

De fiecare dată, jelaniilor le urmează făgăduielilor politicienilor că lucrurile se vor îndrepta, că se vor lua măsuri de îndată, că se va proceda în forţă la reabilitatea clădirilor riscante la cutremur.

Aşa s-a întîmplat şi pe 4 martie 2021, inclusiv la dezbaterea organizată de BAR, la care a fost prezent şi a ţinut un discurs însuşi noul primar general al Capitalei.

Nicuşor Dan a vorbit mai mult ca eseist decît ca primar. Vorbele sale despre Bucureştiul pe harta seismică a lumii le putea copia de pe Wikipedia orice gazetar cu prilejul lui 4 martie:

„Bucureştiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din Uniunea Europeană şi în primele zece oraşe din lume. Parte din problemă este că noi nu am conştientizat această problemă, ani de zile, după anul '90. A fost un impuls în anii '98 - 2000, după care problema cumva s-a dus într-o zonă secundară”.

 La ora la care scriu acest text, ne aflăm în 5 martie 2021, a doua zi după cutremur. Mai e puţin şi se încheie ziua de 5 martie 2021. Aţi mai auzit ceva pe cuprinsul zilei despre Cutremur, despre clădirile cu bulină roşie, despre măsurile urgente pentru a preîntîmpina un nou dezastru?

Fireşte că n-aţi auzit.

Şi nu veţi auzi de acum încolo timp de un an, pînă în 4 martie 2022. Atunci se va întîmpla ca şi în 4 martie 2021. De dimineaţă pînă seara se va discuta despre Cutremur. Tot sub semnul jelaniilor că nu s-a făcut nimic pînă acum pentru a preîntîmpina un dezastru şi al angajamentelor că se va face şi se va drege. După care a doua zi nimeni nu va mai vorbi despre Cutremur. Pînă în 4 martie 2023.

Şi tot aşa, în vecii vecilor.

Dacă nu cumva între timp va veni un nou Cutremur.

Şi cum el va avea loc într-altă zi decît 4 martie, despre Cutremur se va discuta după aceea într-altă zi. Tot sub semnul jelaniilor că deşi a avut loc un nou Cutremur nu se face nimic pentru a preîntîmpina un altul”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici