PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Sălaj – ”pepiniera” şefilor de la SRI, Interne, DNA şi a preşedintelui unui partid care nu e străin de ele

Un judeţ mic, aproape insignifiant pe harta României, cu o reşedinţă (Zalău) de numai puţin peste 50.000 de locuitori a furnizat ţării actualul şef al SRI, actualul ministru de interne şi actualul şef al DNA. Dintre aceştia, trei sînt de aceeaşi vîrstă (doi sînt născuţi chiar în aceaşi zi), altă pereche de doi se cunoşteau şi erau prieteni anterior venirii lor în Capitală şi (cel puţin) unul a avut ascensiunea ”netezită” de un fost căpitan de securitate, ajuns după ’89 general SRI. E cel mai plastic şi sugestiv model al tranziţiei, de la România, ca ţară în care domnea voia Securităţii, la România – ţară NATO, în care, zice-se, domneşte democraţia.

16124 afișări
Imaginea articolului PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Sălaj – ”pepiniera” şefilor de la SRI, Interne, DNA şi a preşedintelui unui partid care nu e străin de ele

Nu numai ”Ţuica de Zălau” face minuni, mai nou şi CV-ul de Sălaj

Manipularea se poate realiza nu numai prin dezinformări, prin minciuni ambalate drept adevăruri. Ci şi prin reducerea treptată şi insesizabilă a cîmpului opţiunilor. E ceea ce s-a întîmplat în ultimele două decenii, primul de ”băsism” şi al doilea de ”iohannism”, cînd prin acţiuni ale instituţiilor de forţă, adică pe faţă ale DNA-ului, alimentat (ca şi presa) sub pretextul ”luptei anticorupţie” de către SRI au decimat, ori au intimidat clasa politică, uneori pentru motive aberante. Ne amintim de înscenările ”cîrnaţilor şi caltaboşilor” lui Remeş, achitat după ce omul a fost înjosit în urma unei mistificări realizate cu ajutorul serviciilor secrete. Sau de cazul fostului ministru de finanţe Dan Radu Ruşanu, tot liberal, achitat şi el, după ce a fost tîrît în închisoare, cu cătuşe, de către DNA.

Astfel, încet-încet s-a ajuns la situaţia din momentul de faţă, cînd nu mai avem lideri. Cînd cei care se ridică în fruntea unor instituţii ori ministere importante, precum cele de siguranţă naţonală şi ordine publică, reprezintă mai degrabă ”clanuri” şi grupuri de forţă ”încuscrite” prin provenienţă. Exact ca pe vremea lui Ceauşescu, cînd un buletin de Scorniceşti deschidea toate uşile din România, acum e deajuns să fii din Sălaj, ca să-ţi poţi imagina vitorul la picioare.

Chiar dacă ultima propoziţie poate fi socotită o glumă, este însă evident deja că mulţi din cei care ”se ridică”, o fac la umbra ”noilor stăpîni”, sau prieteni-procurori ori sereişti. Acum, că grupul lor cel mai puternic provine din Sălaj, poate că e o întîmplare, poate că nu. Ceea ce Orban a numit ”grupul de la Sălaj” este însă simptomatic, pentru ceea ce numeam ”manipulare”, prin reducerea cîmpului de opţiune. Că era să uit – din Sălaj e şi Dacian Julien Cioloş.

De fapt, nu e nicio coincidenţă. Mecanismul se explică astfel: ”Cei care au crezut după 22 decembrie că vor înlătura Securitatea şi-au făcut iluzii. Securitatea din România, la fel ca toate instituţiile similare din fostele ţări socialiste, este organizată în aşa fel încît, chiar dacă unii dintre şefii ei dispar, funcţionează în continuare fără ei. Ierarhia este organizată pe principiul şirului indian. Cînd unul dintre şefi dispare, şirul face un pas în faţă şi locurile sînt ocupate automat. Organizarea are totuşi o hibă, care a distrus unitatea aparatului: dacă şeful din capul şirului o ia în altă direcţie, toţi îl urmează”.

Afirmaţia, care îi aparţine unui fost colonel de Securitate din Dolj, pensionat la cerere în 1990 explică cum stau lucrurile din 1989 încoace şi cum funcţionează, de fapt, relaţiile de forţă din acest ”cîmp de putere”. Ca lucrurile să fie complete pînă la capăt, din Sălaj e şi Virgil Măgureanu, primul director al SRI-ului, dar şi Virgil Ardelean, supranumit ”Vulpea”, şeful care a făcut celebru serviciul secret al Internelor, ”doi şi-un sfert”, unchiul nepotului Dacian Julien Cioloş, tot din Pericei.

Asemănări şi deosebiri

Între Lucian Bode şi Eduard Hellvig sînt asemănări şi deosebiri. Mă rezum aici doar la asemănări. Ambii sînt născuţi în Sălaj, chiar dacă Bode e din Valcău de Jos, iar Hellvig din Zalău. Şi asemănarea cea mai mare e că s-au născut în aceeaşi zi: 27 octombrie 1974. Sînt oameni tineri, dar care au ajuns deja, de o bună bucată de vreme, în poziţii importante din stat. Ambii sînt liberali, chiar dacă Bode e nou venit, pe filieră PDL – înainte de ”unificare”, a fost ministru ”pedist” al Economiei, în guvernul de două luni al lui Răzvan Ungureanu. Hellvig a făcut carieră ceva mai devreme, direct la liberali. Înainte de a fi numit din martie 2015 director al Serviciului Român de Informaţii, a fost deputat PNL, vicepreşdinte al Camerei, europaralmentar liberal şi ministru al Dezvoltării Regionale, în guvernul Ponta. Asemănările se cam opresc aici.

Hellvig şi-a făcut ucenicia pe lîngă regretatul, valorosul şi prea devreme uitatul politician liberal Horia Rusu, şi-a dat un doctorat ”pe bune” la SNSPA la Bucureşti în ştiinţe politice, a beneficiat de mai multe şi prestigioase burse de studii, inclusiv în Statele Unite. Lucian Bode şi-a făcut însă intrarea în politică în trena unui fost căpitan de Securitate, ajuns general SRI (promovat de Băsescu) şi mai apoi ajuns şef al filialei Partidului Democrat din Sălaj, personaj despre care voi vorbi mai jos. Cît despre doctoratul lui Bode, acesta e cam cu probleme, chiar din titlu.

Lucian Bode a primit titlul de doctor în 2018, la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, unde a susţinut lucrarea cu titlul ”Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI (corect ar fi fost ”al XXI-lea” – n.n.). România în context european actual”. Titlu lung, subiect actual – deşi nu l-am auzit pe domnul Bode spunînd ceva, în aceste zile, despre problemele atît de actuale ale scumpirii energiei românilor. Semne de întrebare sînt legate şi de refuzul actualului ministru de interne ca teza sa să fie publicată, conform noilor dispoziţii ale Ministerului Educaţiei, pe platforma on-line a tezelor de doctorat ale Universităţii. El a insistat că o va publica la o editură, dar a depăşit deja demult termenele legale pentru aceasta. Că e sau nu plagiată, deocamdată nimeni nu poate băga mîna-n foc, nici că da, nici că ba.

Bode are mai multe goluri. Şi la fotbal.

La diferenţe, se mai poate înscrie şi greutatea cu care adesea se exprimă domnul Bode. Cum a făcut-o, de pildă, cînd a sărit (în mod just, spun eu) în apărarea celor ce se vaccinau, zice-se ”peste rînd”, din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în centre divulgate de un ”consilier onorific” al lui Vlad Voiculescu: „eu spun foarte clar că nu este normal ca listele să fie publicate cu adrese legat de sistemul de apărare, de ordine publică. Înţeleg că era vorba şi despre serviciile de informaţii. Vezi adresa strada x, nr Y şi constaţi că acolo s-au vaccinat cetăţeni din structurile respective. Din acel moment poţi să te aştepţi, că nu ne sînt toţi prieteni pe pămîntul ăsta, dar pot veni să fotografieze, să filmeze... Nu mi se pare normal să dăm publicităţii”, a spus deloc clar pe 9 martie 2021 ministrul de Interne, Lucian Bode.

Ceea ce domnul Hellvig ”marchează” în plus la ştiinţa de carte, domnul Bode compensează şi o face de-a dreptul la fotbal. Lucian Bode a fost cel mai bun marcator al naţionalei de fotbal a Parlamentului României la Turneul european de fotbal al parlamentarilor, desfăşurat, în 2011, în Ungaria, marcînd trei din cele cinci goluri ale tricolorilor. De altfel, parlamentarul a cochetat cu fotbalul şi înainte de a intra în politică, el evoluînd în tinereţe în campionatul judeţean de fotbal.

Eu nu cred în rolul întîmplării în istorie, ci în Pronie. Dar totuşi nu-mi vine să cred că tocmai Pronia a intervenit ca procurorul Crin Bologa, un prieten din tinereţe al lui Lucian Bode, să mai sounem că tot din Sălaj, să ajungă şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cam în aceeaşi vreme în care acesta îşi prelua interimatul la ministerul justiţiei: ”Domnul procuror Crin Bologa a fost selectat funcţia de procuror şef la DNA dinainte de a se şti că eu voi veni aici. Este un prieten din tinereţe, cu care am jucat fotbal şi cu care sînt şi vecin” (la Zalău, se înţelege), după cum a precizat Lucian Bode.

Într-adevăr, aici domnul Bode spune adevărul: promovarea lui Crin Bologa este mai degrabă legată de numele lui Cătălin Predoiu şi deci de zona din proximitatea SRI, care e ”cîmpul tactic al celuilalt ”om din Sălaj”, Eduard Hellvig.

Ceea ce n-a spus însă pe nicăieri Lucian Bode e că pe el l-a introdus în politică, de-a dreptul, un fost căpitan de securitate, Nicolae Viorel Stanca, reactivat şi promovat după 1989 în Serviciul Român de Informaţii, chiar dacă făcuse ”poliţie politică”, după cum a dovedit ulterior pensionării sale CNSAS-ul. 

Bode a obţinut în anul 1998 o licenţă de inginer electromecanic, la Universitatea din Oradea. Apoi a dispărut din peisaj, pentru doi ani. Experinţa sa profesională începe în 2000, ca vînzător la ”Electrometal”, din Oradea. Abia din 2001 are o slujbă serioasă: ajunge inginer la Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Zalău şi, după doi ani, preşedinte Sindicatului Electrica Zalău. Tot în anul 2001, şi asta nu mai poate fi coincidenţă, soţia lui Bode, Karina, de profesie educatoare, devine asociată într-o firmă de lucrări de instalaţii electrice, alături de fostul securist Stanca, acesta din urmă fiind şi şeful ”la partid” din 2001 al soţului ei, Lucian Bode.

Filiala Sălaj a Partidului Democrat a fost condusă în perioada 2001-2008 de Viorel Nicolae Stanca, pensionat din SRI cu gradul de colonel. El l-a luat sub aripa sa protectoare pe Lucian Bode, ca secretar, vicepreşedinte, secretar general şi apoi preşedinte al Partidului Democrat, filiala Sălaj, de cînd, în urma scandalului privind implicarea sa în acţiuni represive ale Securităţii, izbucnit în 2008, Viorel Nicolae Stanca s-a retras de la conducerea PD Sălaj, fiind recompensat drept consolare de Traian Băsescu cu steaua de general în rezervă. Lui Bode i-a revenit şi scaunul de deputat, lustuit pînă atunci pentru şezutul generalului.

Crescut în umbra acetstui ”vechi cadru”, Lucian Bode a cunoscut ”valorile” oamenilor din ”servicii”. Astfel încît, atunci cînd a avut probleme la minister, a apelat cu încredere la ei. În ultimii ani, una din prestigioasele instuţii de învăţămînt, Academia de Poliţie din subordinea lui Bode a fost tema unor scandaluri şi acuzaţii de corupţie şi plagiat. În martie, ministrul Bode l-a adus în fruntea ei pe David Ungureanu, dar mai multe anchete jurnalistice au scos la iveală nereguli în CV-ul rectorului Ungureanu, inclusiv suspiciunea unor plagiate: avea două doctorate, ambele plagiate. Sătul de scandaluri, Bode l-a adus de la Cluj pe un maior, proaspăt avansat colonel, pe nume Claudiu Chindriş, fost ofiţer SRI, dar ajuns şef al Protecţiei Contrainformative MAI pe zona Cluj, exact postul de unde-şi începuse odinioară cariera ”Vulpea”, Virgil Ardelean de la ”doi şi-un sfert”, din Pericei – Sălaj.

Ceea ce atrage atenţia asupra tuturor (Hellvig, Bode, Bologa) e că sînt din aceeaşi generaţie, fiind născuţi în 1974. Cu excepţia lui Cioloş,  născut în 1969 şi care copilărea în comuna bunicilor materni de la Pericei, cînd ceilalţi trei vedeau lumina zilei. S-au reunit însă la liceu, la Zalău şi nu-mi vine să cred că, într-un oraş cu 50.000 de locuitori şi o populaţie şcolară relativ redusă, cei patru muşchetari să nu-şi fi intesectat drumurile. Poate că totul e o coincidenţă, dar, totuşi, cum au ajuns să conducă ei patru, neapărat SRI, Interne, DNA şi, ultimul pe listă, USR? Şi chiar aşa, toţi numai din Sălaj?

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici