Guvernul a schimbat legislația privind centralele pe cărbune pentru respectarea PNRR: sancțiuni pentru nerespectarea termenelor de închidere

Ordonanța de urgență adoptată joi de Guvernul României modifică cadrul legislativ privind centralele pe bază de cărbune, pentru a alinia legislația națională la angajamentele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și la recomandările Comisiei Europene.

Măsurile urmăresc să elimine orice mecanism care ar fi putut permite ca centralele să fie utilizate, prin ajustări considerate „reversibile”, pentru a atinge țintele PNRR. Practic, centralele pe bază de cărbune nu mai pot fi considerate închise doar pe hârtie, prin reducerea capacității sau alte modificări ale licențelor, pentru a bifa țintele din PNRR fără o închidere efectivă.

Potrivit Notei de fundamentare, la baza adoptării actului normativ a stat „necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare pentru eliminarea oricăror elemente care ar putea genera riscul de reversibilitate a jalonului 114 privind legea decarbonizării”, jalon care se referă la obligația României de a adopta și aplica legislația prin care sunt eliminate treptat centralele pe cărbune.

Comisia deschide o investigație aprofundată privind planul de restructurare modificat al României pentru CE Oltenia. Demersul vizează ajutoarele de stat

Centrala pe gaze de la Turceni a atras un singur ofertant. Consiliul de Supraveghere al CEO explică situația: dificultăți specifice marilor proiecte energetice

Calendarul de închidere

România a obținut, în urma negocierilor cu Comisia Europeană pe PNRR, ajustarea calendarului de retragere a capacităților energetice pe cărbune, lignit și huilă.

„Ca urmare a negocierilor purtate cu Comisia Europeană, calendarul de retragere a capacităților energetice pe bază de cărbune a fost ajustat, astfel încât până la sfârșitul anului 2025 să fie retrase din exploatare 1.045 MW, iar până la 31 august 2026 să fie retrase suplimentar 710 MW”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Dispar modificările din licențe, apar sancțiuni

Ordonanța abrogă prevederile OUG nr. 88/2025, care permiteau reducerea capacității licențiate a unor centrale, mecanism considerat neconform și incompatibil cu obiectivele PNRR. În același timp, actul normativ introduce obligații clare pentru operatori, care trebuie „să comunice Ministerului Energiei documentele care dovedesc scoaterea din exploatare a centralelor de producere a energiei electrice pe bază de huilă şi lignit rămase disponibile, în termen de 5 zile de la emiterea acestora”.

Pentru nerespectarea acestor obligații, ordonanța prevede sancțiuni clare. Astfel, „constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum de până la 7% din cifra de afaceri netă a operatorului economic care operează capacităţile de producţie pe bază de huilă şi lignit, care nu au fost scoase din exploatare la datele scadente”.

Statul poate retrage rapid licențele

În plus, pentru a asigura aplicarea măsurilor, Ministerul Energiei poate solicita ANRE retragerea licențelor centralelor care nu respectă ordonanța, inclusiv pentru centralele de cogenerare pe bază de lignit sau huilă. Autoritatea este obligată să aplice măsura rapid: „în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la data înregistrării solicitării”.

Centrale legate de angajamentele din PNRR

Mai multe capacități pe cărbune sunt menționate în documentele care stau la baza ordonanței și în discuțiile cu Comisia Europeană, în legătură cu angajamentele din PNRR, inclusiv grupurile 3 și 4 de la CET Govora, dar și unități precum Turceni 4, Govora 5 și 6, Timișoara Sud, Motru, Drobeta și Iași 1. Acestea sunt relevante fie pentru calendarul de închidere asumat de România, fie pentru problemele semnalate de Comisia Europeană privind riscul ca unele capacități să fie menținute sau adaptate fără a fi efectiv scoase din exploatare.

Turceni 4, ultimele zile de activitate

În documentele care au stat la baza adoptării ordonanței, grupul energetic nr. 4 din cadrul centralei pe cărbune de la Turceni apare direct legat de plata fondurilor europene. Cererea de plată nr. 4, prin care România solicită acești bani, nu poate fi aprobată până la îndeplinirea tuturor jaloanelor, inclusiv închiderea acestei capacități.

ANRE a retras deja miercuri licența grupului energetic Turceni 4 din cadrul Complexului Energetic Oltenia. Deconectarea grupului trebuie făcută „cât mai devreme înainte de 31 martie 2026”, termen considerat esențial pentru deblocarea evaluării pozitive a cererii.

Este vorba de 2,62 miliarde de euro, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, iar cererea include 62 de jaloane și ținte care trebuie îndeplinite pentru ca banii să fie aprobați de Comisia Europeană. Fondurile vizează mai multe domenii, de la energie și infrastructură până la sănătate, educație și digitalizare, iar obținerea lor depinde de realizarea acestor obiective.

Câți bani se pierd dacă nu sunt respectate angajamentele

Potrivit Ministerului Energiei, nerespectarea angajamentelor privind închiderea centralelor pe cărbune conform calendarului asumat poate avea consecințe financiare majore. Este vorba de „aplicarea unei penalizări maxime echivalente cu tranșa de grant aferentă Cererii de plată nr. 2, în valoare de 1,8 miliarde de euro, precum și blocarea plăților din cererile aflate în analiză și a celor viitoare, iar neîndeplinirea obligațiilor poate atrage penalități suplimentare de până la 770 de milioane de euro”.

Modificări pentru sistemul energetic

Modificările legislative au fost necesare nu doar pentru respectarea angajamentelor din PNRR, ci și pentru funcționarea sistemului energetic. „Caracterul urgent al reglementării este determinat și de necesitatea asigurării funcționării în condiții de siguranță a Sistemului electroenergetic național și a continuității furnizării energiei termice către populație”, au explicat reprezentanții Ministerului Energiei.

UE a cerut dovezi clare de închidere

În urmă cu o lună, Comisia Europeană a transmis autorităților române că nu este convinsă că centralele pe cărbune declarate închise au fost scoase efectiv din funcțiune, solicitând dovezi clare în acest sens. Potrivit corespondenței dintre Guvern și Bruxelles, oficialii europeni consideră că simpla reducere a capacității licențiate nu echivalează cu o închidere reală, ci poate reprezenta doar o limitare temporară a activității. Comisia a cerut prezentarea unor documente care să ateste retragerea licențelor și deconectarea fizică a centralelor de la rețea, avertizând că, în lipsa acestor clarificări, România riscă să piardă fonduri din PNRR, în condițiile în care închiderea capacităților pe cărbune reprezintă un jalon asumat.