Noul decret privind locuințele, aprobat de Guvern și publicat în BOE, schimbă regulile în cazul chiriașilor aflați în situație de vulnerabilitate economică.
Astfel, dacă un chiriaș vulnerabil nu își mai poate plăti chiria, proprietarul poate ajunge în instanță pentru a cere evacuarea. Totuși, chiar dacă instanța decide că evacuarea este una justificată, locuința nu poate fi recuperată imediat.
Autoritățile au la dispoziție maximum două luni pentru a găsi o altă locuință pentru chiriaș sau pentru a achita proprietarului banii pe care acesta îi are de primit.
În această perioadă, evacuarea este suspendată. Iar dacă după cele două luni autoritățile nu au găsit o locuință alternativă și nici nu au plătit integral proprietarului sumele datorate, chiriașul tot nu este evacuat.
Din acel moment, autoritățile publice preiau practic obligația de plată a chiriei. Cu alte cuvinte, proprietarul nu își recuperează locuința, dar nici nu ar trebui să rămână fără plata chiriei. Autoritățile devin responsabile pentru plata acesteia atât timp cât chiriașul continuă să fie considerat vulnerabil.
Contractul de închiriere rămâne în vigoare până la expirarea sa, iar proprietarul nu-și poate recupera locuința doar pentru că chiriașul nu și-a putut plăti chiria.
Decretul introduce și o altă măsură importantă. În anumite situații, chiriașii pot cere prelungirea contractului cu până la doi ani.
În plus, creșterile anuale ale chiriilor sunt limitate până la 31 decembrie 2027. În anumite cazuri, dacă există un indice de referință mai mic, chiria nu poate fi majorată peste nivelul respectiv. În celelalte situații, dacă proprietarul și chiriașul nu ajung la un acord, majorarea nu poate depăși 2%.
Asociația proprietarilor de locuințe închiriate Asval, citată de presa iberică, critică noua măsură. Argumentul principal este că un proprietar poate avea câștig de cauză în instanță, dar chiar și așa să nu își poată recupera efectiv locuința.
Asociația susține că eventualele compensații nu acoperă toate prejudiciile pe care le poate suferi proprietarul. În același timp, acesta continuă să suporte cheltuieli precum IBI-ul (impozitul pe proprietate), întreținerea și costurile comunității.
Astfel, noul sistem pune autoritățile în situația de a trebui să găsească o soluție pentru chiriașul vulnerabil, dar până când această soluție salvatoare apare, proprietarul poate rămâne fără locuință și continuă să achite costurile acesteia.